Dosarul „mafiei comorilor dacice”: doi inculpaţi au fost achitaţi după aproape zece ani de procese

Una dintre piesele recuperate. FOTO: Daniel Guţă. ADEVĂRUL.

Inculpaţii din dosarul traficului de comori dacice, sustrase din siturile arheologice ale cetăţilor dacice din Munţii Orăştiei şi care apoi ar fi fost traficate cu ajutorul mafiei sârbe, au fost chemaţi în faţa instanţei. Procesul a început în urmă cu aproape un deceniu, la Judecătoria Deva, iar recent, doi dintre membrii „lotului” de zece inculpaţi au fost achitaţi, definitiv.

Vineri, Curtea de Apel Alba Iulia a chemat în instanţă inculpaţii din dosarul aurului dacic traficat pe filiera sârbă. Zece hunedoreni şi cetăţeni străini sunt judecaţi încă din 2008, de Judecătoria Deva şi apoi de Curtea de Apel Alba Iulia, într-un dosar penal privind furtul şi traficarea pe piaţa neagră a mai multor tezaure dacice sustrase din Sarmizegetusa Regia.

În 2015, magistraţii Judecătoriei Deva i-au condamnat pe Ilic Ljubisa, Radu Horia Camil, Daniel Jurcă, Călin Corhan, Ioan Bodea, Ilie Luncan, Viorica Luncan, Daniel Moc, Ovidiu Olah şi Remus Popa la pedepse cuprinse între doi ani şi şase ani de închisoare şi la plata unor daune de aproape 1,5 milioane de euro, pentru bunurile de patrimoniu traficate.

„Inculpaţii s-au constituit în asociaţii infracţionale care au desfăşurat o activitate sistematică de detecţii şi săpături neautorizate în situl arheologic Sarmizegetusa Regia, monument UNESCO, în urmă cărora au sustras şi valorificat ilegal mai multe tezaure arheologice pe piaţa neagră a antichităţilor internă şi internaţională, bunuri pierdute pentru Patrimoniul Cultural Naţional”, informa Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia, în 2008.

Bunurile sustrase în perioada 1998 - 2007, printre care mai multe brăţări dacice din aur masiv, au ajuns în Occident, fiind vândute pe piaţa neagră a antichităţilor, cu ajutorul unor traficanţi sârbi, potrivit anchetatorilor. Statul român a plătit sute de mii de euro pentru recuperarea şi repatrierea spiralelor din aur şi a câtorva sute de monede din aur şi argint, stuate de bronz şi alte artefacte antice preţioase.

Primii doi achitaţi
Procesul îndelungat şi intervenirea legii mai favorabile a dus la achitarea recentă a doi dintre inculpaţi, Laszlo Olah şi Remus Popa au primit câte doi ani de închisoare pentru infracţiunea de acces cu detectoare de metale sau utilizarea lor în zonele cu patrimoniu arheologic, fără autorizare prealabilă, pedeapsă cu suspendare, însă Curtea de Apel Alba Iulia a disjuns cauza cu privire la faptele celor doi.
„Instanţa a admis apelurile formulate de inculpaţii Olah Laszlo Ovidiu şi Popa Remus Marian împotriva sentinţei penale nr. 875/10.08.2015 pronunţată de Judecătoria Deva şi a încetat procesul penal cu privire la inculpaţi pentru infracţiunea de acces cu detectoare de metale sau utilizarea lor în zonele de patrimoniu arheologic, fără autorizare prealabilă”, a informat Curtea de Apel Alba Iulia.
Şi Daniel Moc a solicitat să fie judecat separat, după ce în 2015 a fost achitat pentru infracţiunea de constituire a unui grup infracţional organizat, dar a fost condamnat la doi ani de închisoare pentru furt calificat asupra unui bun care face parte din patrimoniul cultural aflat în situri arheologice şi la un an închisoare pentru infracţiunea de acces cu detectoare de metale sau utilizarea lor în zonele cu patrimoniu arheologic, fără autorizare prealabilă.

Comori furate din Sarmizegetusa Regia
Grupul condus de un interlop sârb, Ilic Ljubisa, şi de clujeanul Radu Horia Camil, a fost cercetat pentru braconaj arheologic, în dosarul în care Ministerul Culturii şi Cultelor a cerut iniţial daune de 6,6 milioane de euro. În perioada 1998 – 2007, obiectele descoperite de echipele de braconieri în urma unor detecţii ilegale în siturile protejate din zona cetăţilor dacice ale Munţilor Orăştiei au ajuns pe piaţa neagră internaţională de antichităţilor. Potrivit anchetatorilor, la o singură acţiune a braconierilor, în vara anului 1999, în zona Dealului Grădiştii, (situl “Sub Munchea Cetăţii”, aflat la 40 de metri de incinta sacră a cetăţii Sarmisegetuza Regia), aceştia au descoperit un tezaur valoros, alcătuit din două brăţări dacice din aur masiv, 200 monede Lysimach din aur şi 500 tetradrahme din argint, comori care au ajuns în colecţiile private ale unor cetăţeni străini. Metoda ingenioasă prin care o parte dintre piese au fost scoase din ţară, prin vama Nădlac, era transportarea lor în rezervorul unor maşini.

Mai puteţi citi şi:

Marele secret al „eroului” care a predat 1,2 kilograme de Kosoni. Nemulţumit de oferta statului, bărbatul a traficat în Occident o comoară fabuloasă

Autorităţile statului român au intrat, în urmă cu şapte ani, în posesia unei comori de peste un kilogram de aur, în monede Koson, pe care un hunedorean care s-a recomandat „de bună credinţă” a predat-o. Personajul misterios s-a dovedit a fi un traficant de comori, care a participat la înstrăinarea altor tezaure valoroase, nemulţumit de oferta autorităţilor.

VIDEO Secretul celor 139 de Kosoni din aur găsiţi de copii într-o vizuină a fost aflat în anchetarea lui Adrian Stoicoi

Adrian Stoicoi, arestat preventiv într-un dosar în care a fost acuzat de infracţiuni legate de traficul de tezaure antice, a contestat decizia Judecătoriei Alba Iulia. Dosarul va fi soluţionat luni de Tribunalul Alba. Anchetarea sa are legătură cu găsirea unei comori de 139 de monede dacice din aur, tezaur descoperit de trei copii într-o vizuină de vulpe şi predat autorităţilor.

Secretele celui mai valoros tezaur de monede din Sarmizegetusa Regia: cum a dispărut comoara de 30 de kilograme de aur, vândută de traficanţi în Occident

Cel mai mare tezaur de monede antice din aur, descoperit în ultimul secol în România, a rămas de negăsit la aproape două decenii de la data în care a căzut în mâinile traficanţilor. Darius Liviu Baci şi Mircea Mihăilă, cei doi căutători de comori norocoşi, s-au îmbogăţit de pe urma vânzării celor peste 30 de kilograme de aur în monede antice.