Dochia, prinţesa misterioasă a Daciei. Povestea celei mai controversate femei din anii războaielor daco-romane
0Povestea prinţesei Daciei a rămas de-a lungul timpului una dintre cele mai misterioase legende ale poporului român. O scenă a Columnei antice o înfăţişează.
O prinţesă din vremea dacilor, ilustrată într-o scenă controversată de pe Columna lui Traian şi amintită de istoricul antic Dio Cassius în relatările sale despre războaiele purtate de romani în Dacia a devenit eroină a numeroase legende sub numele Dochia.
Personajul feminin misterios a fost înfăţişat într-o frescă a Columnei de la Roma, în timp ce urca într-o corabie a romanilor, sub supravegherea împăratului Traian. Tânăra prizonieră ţinea un prunc la sân şi privea spre un grup de femei dace, rămase în urmă, în timp ce împăratul părea să îi acorde o atenţie deosebită. Episodul bogat în semnificaţii ar ilustra capturarea surorii lui Decebal, despre care relata istoricul latin Dio Cassius. „Traian cuceri munţii fortificaţi şi găsi între zidurile lor armele, maşinile de război şi steagul, care fuseseră mai înainte luate de la Fuscus. De aceea şi mai ales pentru că Maximus capturase în acelaşi timp şi pe sora lui Decebal, şi o cetate puternică, regele dac se arăta gata să consimtă la tot ceea ce i s-ar porunci, nu în intenţia de a se ţine de cuvânt, ci pentru a mai prinde putere după piederile suferite“ relata autorul antic.
„Confruntând acest paragraf al lui Cassius Dio cu scena XXX de pe Columna Traiană, se constată coincidenţe cu totul izbitoare. Textul confirmă întru totul capturarea unei femei dace de rang înalt, precizând şi situaţiei ei eminentă în familia regală dacă, ceea ce explică interesul deosebit pe care, în scena respectivă, Traian însuşi i-l acordă. În plus, atestă împrejurarea că această captură s-a produs cu prilejul cuceririi unei fortăreţe importante, desigur aceea în care se află edificiul pe care îl vedem incendiat pe Columnă”, informa Radu Vulpe, autorul volumului „Columna lui Traian” (2002 cIMeC – Institutul de Memorie Culturală).
Baba Dochia
Prinţesa misterioasă a luat numele Dochia în folclorul românesc, iar unele povestiri populare, promovate mai ales începând din secolul al XIX-lea, o înfăţişau ca fiică sau soră a regelui Decebal, de care însuşi Traian s-ar fi îndrăgostit. Dochia ar fi fost cea care, potrivit legendelor, ar fi înaintat în fruntea unei oştiri pentru a veni în ajutorul lui Decebal, a cărui cetate fusese asediată de romani. Aşezarea fusese cucerită de romani, iar oastea prinţesei a fost înfrântă. Pentru a se salva tânăra a urcat în munţi, iar la sosirea împăratului Traian, s-a prefăcut într-o stană de piatră, potrivit unor legende, sau într-o bătrână.
În mitologia românească, Dochia şi-a făcut apariţia cu mult timp înainte de războaiele daco-romane, ca personaj negativ. „Despre Baba Dochia se spune că era cea mai rea babă dintre toate babele rele, pe care le-a purtat pamântul. De ziua Dochiei, care-i a noua baba, vme o viforniţă şi un un frig, ca-n dricul iemei şi vai ş-amar de cel ce se-ncrede în căldura zilelor precedente. Iar pentru ţinere de minte şi până astăzi, stau în vârful munţilor stâncile, pe care poporul le numeşte Baba Dochia cu oile ei”, scrie Marcel Olinescu, în volumul Mitologie românească.
Vă recomandăm să citiţi şi:
Investiţiile în reabilitarea sitului fostului oraş antic Ulpia Traiana Sarmizegetusa au fost blocate în ultimii ani, în schimb în jurul ruinelor vechii cetăţi localnicii au dezvoltat afaceri prospere, folosindu-se de brandul istoric.
Mărturii neobişnuite despre românii de la începutul secolului al XIX-lea au fost oferite de scriitorul englez John Paget, stabilit în Transilvania la începutul anilor 1830. Lordul căsătorit cu o maghiară din Cluj a cutreierat Ardealul în lung şi în lat, iar cel mai mult l-au impresionat românii întâlniţi în jurul fostului oraş antic Ulpia Traiana Sarmizegetusa.
La începutul anilor 1990, ruinele aşezărilor antice din Hunedoara au devenit locuri ideale pentru vânătorii de comori din Occident. Un ziar american publica povestea unuia dintre americanii care au plătit sume importante pentru a participa la o expediţie cu un grup de detectorişti, în fostul oraş daco-roman Ulpia Traiana Sarmizegetusa.
Se încarcă comentariile...
