Detalii ciudate despre meseriile marilor duhovnici români. Călugărul care a fost primar şi fugarul devenit exorcizator
0
Arsenie Boca şi-a dorit să fie aviator, iar Arsenie Papacioc a fost primar. Mărturii rare dezvăluie unde au lucrat marii duhovnici ai românilor.
Aflaţi mai mereu în atenţia organelor represive ale regimului comunist, duhovnici ca Arsenie Boca şi Ilarion Argatu s-au remarcat şi prin alte activităţi în afara celor religioase.
Arsenie Papacioc a fost primar
Arsenie Papacioc (1914 - 2011) a fost stareţ al Mănăstirii Sfânta Maria din Techirghiol şi este condiderat una dintre marile personalităţi ale ortodoxiei. A activat, însă, în Mişcarea Legionară, de la vârsta de 18 ani, fiind condamnat la închisoare atât în timpul regimului mareşalului Ion Antonescu, cât şi în anii de comunism. Călugărul a stat peste un deceniu în temniţe, în anii 1940 - 1960. A fost graţiat în 1964 şi eliberat din Aiud, după ce în 1958 fusese condamnat la 20 de ani de muncă silnică. Arsenie Papacioc nu a fost doar duhovnic, ci şi şef de plasă (conducător legionar imediat subordonat şefului de judeţ) la Zărneşti şi primar al oraşului Zărneşti în anii 1940 - 1941. De asemenea, a lucrat ca maistru la fabrica de armament Malaxa, dar şi ca sculptor.
Arsenie Boca a vrut să fie aviator
Arsenie Boca (1910 - 1989) se numără printre cei mai populari călugări români ai secolului XX. Îşi dorea să fie aviator, declara într-o declaraţie dată anchetatorilor săi, în 1945. Arsenie Boca declara că a fost un elev dedicat studiului şi artelor, care şi-ar fi dorit să fie aviator. „Terminând liceul şi luând bacalaureatul la prima prezentare, înclinam spre ştiinţele pozitive, dar dacă aveam avere sau garantau tutorii pentru mine intram la aviaţie la Cotroceni – ceea ce n-a fost, împiedicându-mă sărăcia”, scria Arsenie Boca. Călugărul a fost absolvent al Şcolii de Belle-Arte din Bucureşti şi a lucrat, după înlăturarea sa din preoţie ca pictor de biserici. De asemenea, în tinereţe se remarcase prin talentul de desenator şi ilustrator al cărţilor religioase.
Nicolae Steinhardt - publicist şi avocat
Nicolae Steinhardt (1912 - 1989), autorul „Jurnalului Fericirii”, evreu de origine, s-a călugărit după eliberarea din închisorile regimului comunist, unde a stat şase ani, ca deţinut politic, până în 1964. Steinhardt a fost doctor în drept constituţional şi avocat până în 1947, când a fost dat afară din barou. De asemenea, a fost publicist. Steinhardt a lucrat ca redactor la Revista Fundaţiilor Regale.
Iustin Pârvu a lucrat în mină şi în exploatările forestiere
Iustin Pârvu (1919 - 2013) a slujit la Mănăstirea Petru Vodă din judeţul Neamţ şi a avut o notorietate uriaşă, datorată şi celor 16 ani petrecuţi în temniţele regimului comunist, pentru activitate legionară. În anii de închisoare, a fost trimis să muncească în minele de aur din Baia Sprie, iar după eliberarea sa din 1964 a lucrat o perioadă ca muncitor forestier. Doi ani mai târziu a devenit preot-monah la Mănăstirea Secu.
Ilarion Argatu, fugar şi exorcizator
Ilarion Argatu (1913 - 1999, Mănăstirea Cernica) a fost duhovnic renumit, dar şi exorcizator. După absolvirea Facultăţii de Teologie şi a şcolii militare, duhovnicul s-a înrolat în armată, fiind trimis ofiţer în cadrul unităţii de grăniceri de la Careii Mari, la graniţa cu Ungaria. În anii 1948 - 1953, preotul a fost urmărit de Securitate, pentru prinderea lui fiind anunţată o recompensă de 300.000 de lei, potrivit unor mărturii. Ilarion Argatu a reuşit să fugă şi să se ascundă la părinţi, în Valea Glodului, trăind într-un butoi. A fost condamnat, în lipsă, la închisoare pe viaţă, dar a continuat să se ascundă. Şurile, podurile caselor, hambarele şi beciurile din Boroaia i-au fost adăpost timp de 16 ani. A fost graţiat prin legea aplicată din 1964 deţinuţilor politici. Întors la mănăstirea Cernica, duhovnicul a devenit cunoscut şi pentru activitatea de exorcizare, potrivit unor mărturii.
Vă recomandăm să citiţi şi:
Se încarcă comentariile...
