Descoperirea anului în Hunedoara: scheletul unui personaj misterios, o pivniţă secretă şi zeci de obiecte ciudate au fost scoase la lumină de arheologi
0
Mormântul unui personaj misterios, o pivniţă îngropată sub pământ, obiecte rare din ceramică şi sticlă, vechi din secolul al XVIII-lea, au fost scoase la iveală în urma cercetărilor arheologice recente desfăşurate în curtea Castelului Corvinilor din Hunedoara.
Zeci de vase din secolele trecute, adăpostite într-o pivniţă recent descoperită de arheologi, au fost scoase la iveală în urma săpăturilor arheologice, derulate în zona unei vechi clădiri din Curtea Husarilor. În vecinătatea clădirii a fost descoperit şi un mormânt.
O serie de descoperiri arheologice aduc în lumină trecutul neştiut al Castelului Corvinilor. Fosta casă a administratorului, din Curtea Husarilor, este cercetată arheologic, iar în urma săpăturilor a fost descoperită o pivniţă veche de aproape trei secole. În interiorul pivniţei care până în prezent nu a mai fost cercetată au fost găsite zeci de vase şi sticle, de diferite mărimi şi cu numeroase ornamente.
„În cursul anului 2016, pe parcursul campaniei de cercetare, aflată în prezent în plină desfăşurare, pe aripa nordică a fost descoperit un corp de clădire ce se datează în secolul al XVIII-lea, ca de altfel întreaga construcţie din piatră. Iniţial, în acel loc sunt documentate o serie de construcţii din lemn, din secolul al XVII-lea. Pe latura nordică am avut surpriza plăcută să găsim o parte a construcţiei iniţiale, distrusă de-a lungul timpului. Am descoperit pivniţa acestei construcţii, iar în pivniţă am găsit peste 50 de vase, dintre care circa 35 sunt întregi, restul fiind zdrobite de presiunea pământului. Toate acestea sunt completate de două monede de câte 1 kreuzer care ne trimit în acest secol al XVIII-lea.
Actuala pivniţă de pe latura estică a clădirii avea tavanul din lemn, iar ulterior a fost amenajată bolta din cărămidă, renunţându-se la vechiul sistem cu grinzi şi podea din lemn”, a precizat, pentru adevărul.ro, arheologul Sorin Tincu, directorul Muzeului de de Arheologie, Istorie şi Etnografie Hunedoara.
Mormântul misterios
În urma cercetării a mai fost descoperit scheletul unui personaj misterios, a cărei datare nu a fost încă stabilită cu exactitate.
„Defunctul a fost găsit lângă zidul de incintă, în partea nordică, fără niciun fel de inventar, despre care la momentul de faţă putem afirma doar că era creştin, datorită orientării. Lipsa de inventar şi lucrările efectuate în jurul casei administratorului au distrus în mare măsură straturile superioare ale stratigrafiei din zonă şi au deranjat parţial respectivul mormânt. Sperăm să putem trimite pentru datare aceste probe de os, pentru a putea fi plasat, precis, în timp, respectivul defunct”, a precizat arheologul Sorin Tincu.
Arheologul Sorin Tincu: descoperirile din curtea Castelului
În prezent, clădirea din curtea exterioară a Castelului Corvinilor, cunoscută sub numele de casa administratorului, face parte dintr-un proiect de restaurare şi reamenajare muzeală, în interior urmând a fi amenajat un muzeu, şi implicit o expoziţie destinată breslelor, completat cu o expoziţie de numismatică. Proiectul se numeşte Moştenirea culturală a Castelului Corvinilor – Muzeul Casa Breslelor. „Pentru prima dată clădirea în cauză face obiectul unei cercetări arheologice, cercetare care ne-a rezervat surprize plăcute, dovadă că monumentul de la Hunedoara încă are multe secrete. Aparent s-ar spune că cunoaştem istoria Castelului, dar aşa cum se vede acum, în urma cercetărilor arheologice, monumentul încă mai are surprize rezervate cercetătorilor”, a declarat directorul Muzeului de de Arheologie, Istorie şi Etnografie Hunedoara.
Şir de descoperiri importante la castel
Recent, arheologii care au efectuat cercetări preventive în zona Castelului Corvinilor din Hunedoara, pe malul stâng al râului Zlaşti, au descoperit urmele unei aşezări preistorice, datând din perioada Bronzului şi a Fierului, mai exact din anii 1200 – 1000 înainte de Hristos. Descoperirea este valoroasă pentru că atestă pentru prima dată că şi zona malului stâng al râului Zlaşti a fost locuită în preistorie. Aşezarea preistorică de la Hunedoara era, potrivit specialiştilor, mult mai întinsă decât au confirmat-o cercetările efectuate în ultimii ani.
De asemenea, cele mai recente cercetări arheologice întreprinse în grădina Castelului din Hunedoara şi pe Dealul Sânpetru au scos la iveală urmele unei cetăţi dacice întinse şi ale unei necropole în care se aflau rămăşiţele a zeci de adulţi şi copii, ale căror trupuri au fost transformate în cenuşă sau îngropate în pământ, alături de obiectele lor de preţ. Potrivit arheologilor, mormintele datează din perioada dacică, de aproximativ 2.100 de ani. Tot în vecinătatea Castelului Covinilor au fost descoperite mormintele unor războinici daci. Într-unul dintre morminte se afla o urnă cu cenuşă, îngropată alături de sica (pumnalul dacic) şi lancea defunctului.
Unii arheologi susţin că zona Hunedoarei poate fi comparată ca importanţă cu cea a Munţilor Orăştiei, unde se află cele mai mari cetăţi dacice, inclusiv Sarmizegetusa Regia. Specialiştii susţin că de peste trei milenii zona Dealului Sânpetru a fost locuită, iar primele aşezări importante datează din secolele VIII – VII î. Hr., înainte de apariţia primelor informaţii despre geţi.
Vă recomandăm şi:
Băile termale de la Geoagiu au o vechime de circa două milenii, iar în Antichitate, locul era o aşezare luxoasă, destinată celor bogaţi. O dovedesc cele 11 plăcuţe votive din aur şi numeroasele altare dedicate zeităţilor şi nimfelor, care au fost descoperite în ultimele decenii sub ruinele fostului complex de ape termale. Atât pentru istorie, dar mai ales pentru apa de calitate, zeci de mii de români ajung anual în staţiunea Geoagiu.
Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia a identificat presupuşii căutători de comori, care au vandalizat, în cursul anului trecut, trei cetăţi dacice din Munţii Orăştiei. Au fost recuperate mai multe tezaure antice din argint, cupru, bronz şi fier, dar şi un fragment dintr-un scut regal din Piatra Roşie.
Comorile ascunse de regele Decebal, înainte ca romanii să fi pus stăpânire peste cetăţile sale, au stârnit fascinaţia istoricilor. Cele mai importante relatări despre desoperirile întâmplătoare ale aurului dacilor provin din urmă cu aproape cinci secole. Se spune că atunci un tezaur impresionant de monede şi piese antice din aur a fost găsit de câţiva pescari, în albia râului Strei.
Agatârşii au locuit pe actualul teritoriu al Transilvaniei în urmă cu 2.500 de ani, potrivit istoricilor, iar autorii antici au descris obiceiurile neobişnuite ai celor consideraţi strămoşi ai dacilor. Agatârşii, tatuaţi, vopsiţi şi împodobiţi cu aur, îşi luau mai multe neveste pe care le împărţeau între ei, îşi cântau legile şi îi venerau pe Apollo şi Dionis.
Se încarcă comentariile...
