Cum arăta mormântul unui „pui de dac”. Imaginea rară care dezvăluie secretul cimitirului antic de copii, unic în ţară
0O fotografie rară, publicată de Dan Simion Grecu, dezvăluie unele dintre tainele necropolei dacice din Hunedoara. Imaginea prezintă cum arăta mormântul unui copil, în Antichitate, scos la iveală de arheologii care au efectuat cercetări în grădina Castelului Corvinilor.
Mormântul unui „pui de dac” a fost fotografiat în urmă cu aproape 13 ani de cercetătorul Dan Simion Grecu, în perioada în care arheologii din Sibiu, Hunedoara şi Brăila, coordonaţi de profesorul Sabin Luca, au efectuat săpături şi cercetări în grădina Castelului Corvinilor şi au descoperit necropola.
Imaginea a fost publicată de Dan Simion Grecu în premieră, pe pagina sa de socializare, şi spune povestea unei descoperiri uimitoare.
"Este o fotografie făcută pentru uz personal în iulie 2003, a unui mormânt de copil, improvizat într-o scobitură a terenului stâncos din spatele Castelului Corvinilor. Se văd bine craniul - aşezat pe stânga, mandibula cu câţiva dinţi şi câteva coaste. Folia galbenă servea ca protecţie temporară peste weekend. Extracţia unui astfel de schelet este o muncă meticuloasă care poate dura multe ore”, a relatat istoricul hunedorean.
Necropola dacică
Ultimele cercetări arheologice întreprinse în grădina Castelului din Hunedoara şi pe Dealul Sânpetru au scos la iveală urmele unei cetăţi dacice întinse şi a unei necropole în care se aflau rămăşiţele a zeci de adulţi şi copii, ale căror trupuri au fost transformate în cenuşă sau îngropate în pământ, alături de obiectele lor de preţ.
Săpăturile efectuate de specialişti la începutul anilor 2000 în grădina castelului au dus la descoperirea cimitirului antic, cu 30 de depuneri în care se aflau rămăşiţele a peste 50 de defuncţi, cei mai mulţi fiind copii. Mormintele sunt datate în jurul secolului I d. Hr., într-o vreme în care în zona Hunedoarei exista o aşezare dacică, potrivit arheologilor.
“Pe Dealul Sânpetru s-a aflat un important centru dacic, în jurul căruia „pivotau” alte comunităţi. Dată fiind bogăţia şi necesitatea protejării bogatelor minereuri de fier este de aşteptat şi descoperirea unor cetăţi dacice în zonă. Sfârşitul locuirii pe Dealul Sânpetru şi încetarea practicării ritualurilor sacre din Grădina Castelului au avut loc, foarte probabil, cu prilejul războaielor daco-romane şi a instalării trupelor romane în zonă. Construcţia romană de pe Dealul Sânpetru şi inventarul descoperit în ea sunt dovezi concludente despre instalarea unor trupe romane acolo, acestea sesizând importanţa strategică a platoului în depresiunea Hunedoara”, se arată în lucrarea „Vestigiile dacice de la Hunedoara”, editată în 2007 de Biblioteca Brukenthal, în urma cercetărilor efectuate de Valeriu Sîrbu, Sabin Adrian Luca, Cristian Roman, Silviu Purece, Dragoş Diaconescu şi Nicolae Cerişer.
Vă recomandăm şi:
Autorii antici menţionează existenţa a zeci de triburi getice care au trăit în urmă cu aproximativ două milenii pe actualul teritoriu al României.
Decebal a fost ultimul rege al Daciei şi un personaj de legendă în istoria poporului român. A fost omul care a condus armatele Daciei în cele mai crunte înfruntări din Antichitate. Decebal a sfârşit ucigându-se, iar după moartea sa, o parte a teritoriilor aflate în stăpânirea lui au intrat în componenţa Imperiului Roman.
Aproape 200 de cuvinte din limba română îşi au originea în limba vorbită de daci, potrivit celor mai mulţi dintre oamenii de ştiinţă care s-au dedicat studierii limbilor arhaice. Dacii nu foloseau scrierea, este o altă concluzie la care au ajuns lingviştii consacraţi, însă cele mai multe dintre teoriile privind limba sau scrisul în vremea antică au stârnit controverse.
Sarmizegetusa Regia a fost capitala Daciei, înainte de războaiele romane care au dus la distrugerea ei. În prezent situl arheologic al vechiului oraş antic este inclus în patrimoniul UNESCO, importanţa fiindu-i astfel recunoscută pe plan mondial.
Se încarcă comentariile...
