Video Cetatea medievală „cu termopane”, cea mai nouă atracţie a Ţării Haţegului. Ce soartă a avut Mălăieşti după restaurare
0Au trecut doi ani de la finalizarea lucrărilor de reabilitare a cetăţii medievale Mălăieşti, iar monumentul, unul dintre puţinele restaurate în ultimii ani în judeţul Hunedoara, a devenit una dintre marile atracţii turistice ale Ţării Haţegului.
Cetatea medievală Mălăieşti a devenit în ultimii ani unul dintre locurile atractive din Ţara Haţegului, chiar dacă lucrările de reabilitare a monumentului istoric din secolul al XV-lea au stârnit controverse. Circa 1,5 milioane de euro, fonduri accesate de autorităţile locale de la Uniunea Europeană, au fost investite în lucrările de restaurare a aşezării de la Mălăieşti.
În ultimele trei secole, cetatea cnezilor din familia Sărăcin ridicată din piatră de râu, din care mai rămăsese donjonul şi brâul care îl înconjura, a fost o ruină, despre care vizitatorii aflau cu greu, iar localnicii nu puteau oferi prea multe informaţii. Proiectul de reabilitare demarat în 2012 a însemnat înălţarea donjonului cu un etaj, dotarea acestuia cu ferestre termopan, cu acoperiş şi paratrăsnet, lambrisarea, zugrăvirea şi refacerea brâului cetăţii, amenajarea unui spaţiu muzeal în interior, a curţii exterioare, construirea aleilor spre cetate, instalarea unor stâlpi de iluminat şi înfiinţarea unei parcări.
Rezultatul nu i-a mulţumit pe specialiştii în epoca medievală, care au reclamat faptul că monumentul şi-a pierdut din identitate, că au fost folosite materiale de construcţie diferite de cu care a fost ridicată cetatea (cărămidă în loc de piatră de râu) şi că fortăreţei i-au fost adăugate construcţii despre care nu se ştie că ar fi existat, în varianta originală.
Cetatea Mălăieşti a rămas unul dintre puţinele monumente istorice din judeţ reabilitat în întregime în ultimii ani. În vecinătatea ei, mai pot fi vizitate aşezări medievale asemănătoare (Cetatea Colţ, Turnul Crivadiei, Curtea nobiliară de la Sălaşu de Sus, Cetatea Haţegului, donjonul de la Răchitova), care nu au suferit astfel de transformări.
Vă recomandăm să citiţi şi:
Mărturii din secolul al XIX-lea arată cum au fost distruse unele dintre cele mai importante cetăţi, castele şi biserici din vestul ţării chiar de către localnici. Ulpia Traiana Sarmizegetusa a fost vândută „pe bucăţi”, Cetatea Devei a fost demolată, Castelul Corvinilor a fost lăsat de izbelişte, iar biserica din Densuş a scăpat cu greu de la distrugere.
Cele mai atractive monumente istorice din judeţ prezintă numeroase riscuri pentru cei care le vizitează. În Cetatea Devei, un tânăr a murit zdrobit de stânci, însă şi alte cetăţi şi castele din Hunedoara îi pot pune în pericol pe turiştii aventurieri.
Mai puţin celebre decât cetăţile antice din Munţii Orăştiei, loc unde s-a aflat capitala regală a dacilor, câteva aşezări enigmatice, ridicate pe stânci, oferă vizitatorilor experienţe de neuitat. Arheologii care au explorat vechile fortăreţe de la Hunedoara, Ardeu şi Băniţa povestesc despre enigmele pe care acestea şi le-au dezvăluit de-a lungul ultimilor ani şi care stârnesc controverse.