Castelul Corvinilor a fost propus de hunedoreni în patrimoniul UNESCO. Trei situri din judeţ sunt pe lista de aşteptare
0
Castelul Corvinilor din Hunedoara ar putea deveni monument din patrimoniul UNESCO, dacă iniţiativele hunedorenilor se vor dovedi viabile. O campanie pornită pe Facebook are ca scop sensibilizarea autorităţilor locale pentru declararea monumentului ca sit UNESCO.
Mai mulţi hunedoreni, reprezentanţi ai administraţiei locale şi ai Muzeului Castelului Corvinilor susţin propunerea includerii Castelului Corvinilor pe lista monumentelor din patrimoniul UNESCO (Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură).
O astfel de iniţiativă, dacă va fi concretizată, va aduce mai mult prestigiu monumentului istoric, potrivit directorului Muzeului Castelului Corvinilor, Costin Tinca.
Castelul Corvinilor nu este singurul sit din judeţ propus pe lista UNESCO. Din 1991, Biserica Densuş, Retezatul şi situl paleontologic de la Sânpetru (Ţara Haţegului) se află pe lista propunerilor.
Criteriile UNESCO
Pentru a fi incluse pe în patrimoniul mondial, monumentele istorice trebuie să aibă o valoare universală excepţională şi să îndeplinească cel puţin unul din zece criterii de selecţie.
Criteriile de selecţie a siturilor UNESCO sunt următoarele: Siturile trebuie să reprezinte o capodoperă a geniului creator uman. Siturile trebuie să prezinte un schimb important al valorilor umane, într-o perioadă de timp sau într-o zonă culturală a lumii. Trebuie să suporte o mărturie unică sau cel puţin excepţională despre o tradiţie culturală sau o civilizaţie care trăieşte sau care a dispărut. Să fie exemple remarcabile de clădire, ansamblu arhitectural sau tehnologic sau peisaj care ilustrează o etapă semnificativă în istoria omenirii. Să fie un exemple remarcabil de o aşezare tradiţională, reprezentativă a unei culturi sau a interacţiunii umane cu mediul. Să fie asociate în mod direct sau tangibil cu evenimente sau tradiţii vii, cu idei, sau cu convingeri, cu opere artistice şi literare de semnificaţie universală excepţională. Să conţină fenomene naturale superlative sau zone de o frumuseţe naturală excepţională şi de importanţă estetică. Să fie exemple remarcabile care reprezintă etape majore ale istoriei pământului. Să fie exemple remarcabile al proceselor ecologice şi biologice în evoluţia şi dezvoltarea terestră, de apă, de coastă şi a ecosistemelor şi a comunităţilor de plante şi animale marine. Să conţină cele mai importante şi semnificative habitate naturale pentru conservarea in situ a diversităţii biologice, inclusiv a celor care conţin speciile ameninţate de o valoare universală excepţională din punct de vedere al ştiinţei sau conservare.
Cetăţile dacice, din 1999 în UNESCO
În judeţul Hunedoara, cetăţile dacice din Munţii Orăştiei au fost incluse în 1999 în patrimoniul UNESCO. Conform standardelor UNESCO, cele trei criterii care au stat la baza deciziei de a introduce în Patrimoniul Mondial aşezările din Munţii Orăştiei au fost: Cetăţile dacice reprezintă sinteza unică a unor influenţe culturale externe şi a unor tradiţii locale în privinţa tehnicilor de construcţie şi a arhitecturii militare antice.
Cetăţile dacice sunt expresia concretă a nivelului de dezvoltare excepţional al civilizaţiei regatelor dacice de la sfârşitul mileniului I, înainte de Hristos. Cetăţile dacice sunt monumente exemplare pentru fenomenul evoluţiei de la centrele fortificate la aglomerările proto-urbane, caracteristice sfârşitului Epocii fierului în Europa.
Dintre cele şase cetăţi recunoscute ca monumente UNESCO, Sarmizegetusa Regia, Costeşti Cetăţuia, Piatra Roşie, Costeşti Blidaru şi Băniţa se află pe teritoriul Parcului Natural Grădiştea Muncelului–Cioclovina, iar cetatea Căpâlna este în judeţul Alba, în apropierea limitelor ariei protejate.
Povestea monumentului
Castelul Corvinilor a fost construit în secolul XV, în vremea lui Ioan (Iancu) de Hunedoara, când voievodul Transilvaniei a decis transformarea unei aşezări din piatră de râu şi calcar, de pe Dealul Sânpetru, într-o fortăreaţă impunătoare, luxoasă şi indestructibilă în faţa atacurilor armate. Proiectul lui Ioan de Hunedoara a fost continuat de soţia sa, Elisabeta Szilagyi, şi apoi de familiile nobiliare care au avut în stăpânire cetatea.
De-a lungul istoriei, arhitectura castelului a suferit numeroase modificări. Cele mai importante dintre ele sunt consemnate în la sfîrşitul secolului al XIX-lea. Reabilitarea din temelii a avut loc după ce, în 13 aprilie 1854, în timpul unei furtuni, un trăznet a provocat un incendiu mistuitor. Flăcările au transformat în scrum acoperişul din şindrilă al cetăţii, grinzile, scările de lemn, plafoanele şi au devastat aproape întreg castelul, singura uşă din lemn care nu a fost atinsă, fiind tocmai poarta închisorii, veche de cinci secole. Vreme de aproape zece ani, castelul a fost atunci părăsit, însă apoi a intrat în cea mai amplă operaţiune de renovare, întinsă pe aproape 40 de ani. În prezent, monumentul istoric se pregăteşte să intre într-o nouă etapă de restaurare, de această dată pe fonduri accesate prin programele Uniunii Europeană, potrivit autorităţilor locale.
Vă recomandăm şi:
Ioan de Hunedoara a fost una dintre cele mai importante personalităţi din istoria poporului român. A fost numit „atletul lui Hristos”, de Papa Calixt al III-lea, pentru modul în care armatele sale au apărat lumea creştină de invaziile otomanilor, iar adversarul său cel mai de temut, Mehmed al doilea Cuceritorul, a spus, la moartea voievodului, că „lumea nu a mai cunoscut, niciodată, un asemenea om”.
Zi istorică pentru Hunedoara: 570 de ani de la naşterea regelui Matia Corvin
Rege al Ungariei pentru mai mult de trei decenii Matia Corvin, fiul lui Ioan de Hunedoara, născut în 23 februarie 1443 la Cluj, este un simbol al Transilvaniei şi al Hunedoarei, în castelul şi-a petrecut copilăria.
Elisabeta Szilágyi a fost „doamna de fier” din umbra celor mai mari nume din istoria Hunedoarei
Una dintre cele mai importante femei din istoria Transilvaniei şi-a legat numele de domnia lui Ioan Corvin de Hunedoara, a cărui soţie a fost, şi a fiului său Matei Corvin, domnitor vreme de trei decenii pe tronul Ungariei.
Angajaţii Castelului Corvinilor au făcut o descoperire impresionantă. Recent, în tmpul unui inventar realizat în arhivele muzeului, au dat peste un album de fotografii vechi, de la sfârşitul XIX, în care sunt prezentate Uzinele de fier ale Hunedoarei şi minele din împrejurimi. Albumul a fost publicat la Expoziţia Universală din 1889 de la Paris, ca o imagine a celor mai importante realizări industriale ale Imperiului Austro-Ungar.
Castelul în care „a trăit şi a păcătuit” Dracula se află în Hunedoara, scria în 1969 o celebră jurnalistă din Statele Unite ale Americii, Aline Mosby. Ea a fost cea care a pornit pe urmele personajului însetat de sânge din romanul lui Bram Stoker şi, cu peste cinci decenii în urmă, a descoperit că locul unde el trăise nu a fost Bran, ci Hunedoara.
Se încarcă comentariile...
