Artistul de pe calea ferată dispărută Deva - Brad. „La 75 de ani, sap șanțuri să am bani de vopsea” VIDEO
0Costel Măgurean a muncit în trecut la calea ferată Deva - Brad și a văzut-o distrusă într-un timp record. Bărbatul din Peștera, a marcat într-un mod inedit locul unde a început sfârșitul căii ferate din Metaliferi.
Construcția căii ferate Deva – Brad s-a întins pe aproape jumătate de secol, însă o alunecare de teren întinsă pe câțiva zeci de metri a pecetluit soarta acesteia.
Cei aproape 40 de kilometri ai liniei din Munții Metaliferi au fost inaugurați în decembrie 1987 de fostul președinte comunist Nicolae Ceaușescu, care a călătorit pentru prima dată pe ruta completă Deva – Brad.
Zece ani mai târziu, în aprilie 1997, inundațiile din zona satului Peștera (comuna Băița) au cauzat alunecarea terasamentului, în apropiere de halta din localitate (halta Băița), iar autoritățile nu au mai investit în refacerea locurilor afectate
Calea ferată CF Deva Brad a rămas închisă, iar în scurt timp a fost dezafectată aproape în întregime, cu excepția unui sector de șapte kilometri, între Deva și Chișcădaga, folosit rareori pentru transportul materialelor de la fabrica de ciment Chișcădaga.
Mii de oameni au fost implicați de-a lungul timpului în proiectul feroviar din vestul țării, iar distrugerea căii ferate le-a lăsat unora răni sufletești.
Alunecarea de teren a adus sfârșitul CF Deva Brad
Costel Măgurean (75 de ani) a muncit la calea ferată din Munții Metaliferi și a locuit o perioadă în cantonul CFR de la Peștera, unul din satele de munte traversate de linia Deva – Brad.
„O ploaie torențială a făcut ca terasamentul să fie împins la vale pe vreo 20 de metri, iar calea ferată să rămână suspendată în aer, la unu – doi metri. Puteau ca în locul unde s-a produs alunecarea să pună un pod, cu tablier, însă autoritățile de atunci au avut interes să ia repede șina de cale ferată, să facă afaceri”, își amintește Costel.
Calea ferată a fost dezafectată, iar anii următori, Costel a fost scos afară din cantonul unde trăia și, pentru o vreme a locuit în cancelaria școlii din satul Peștera. Spune că a fost lăsat de cei de la primărie să locuiască în fosta școală, cu condiția să curețe de unul singur un drum din sat.
Apoi s-a mutat într-o casă modestă din vecinătatea fostei căi ferate și a locului care a păstrat urmele alunecării de teren. Pasionat de pictură, fostul muncitor feroviar a desenat o icoană a Maicii Domnului, pe un bloc de beton de pe terasamentul căii ferate, în locul de unde a pornit distrugerea acesteia în 1997.
L-a pictat pe Avram Iancu pe casă
Costel a vrut să îl picteze pe Avram Iancu pe fațada fostei școli din satul unde mai locuiesc vreo 20 de familii, însă autoritățile nu i-au dat voie. S-a mulțumit să o picteze pe Maica Domnului pe un perete.
„Pe Avram Iancu, l-am pictat atunci pe peretele casei. Aș fi vrut să îi dau o înfățișare mai războinică, e luptător. Și lui, și calului său. Mai am de lucrat la pictură. Vreau să fac gorunul și o oaste care să se piard în zare, printre munții Apuseni, să nu rămână pe un fond albastru”, spune artistul satului.
Ajuns la aproape 76 de ani, Costel sapă șanțuri și face diverse munci pe la oamenii din satul învecinat Vălișoara, pentru a-și mai completa veniturile, din pensia de circa 1.500 de lei.
Are o pensie mai mică, spune el, deși a lucrat peste trei decenii, pentru că a fost nevoit să renunțe la lucru din cauza unui handicap cauzat după e s-a răsturnat cu macaraua pe calea ferată.
„Muncesc pe unde apuc și sap șanțuri pentru a avea bani de vopsea și pentru a-mi îngriji cei șase câini din casă”, adaugă vârstnicul.
Costel Măgurean trăiește modest în casă bătrânească, împodobită de pictura cu Avram Iancu și de câteva steaguri tricolore. Haita de câini din curte și un radio din încăperea sa îi țin de urât, iar serile și le petrece scriind poezii.
Cale ferată dispărută
Construcţia căii ferate care taie Munţii Metaliferi a început în 1939, iar până în 1946, au fost realizate tronsoanele Deva - Viaduct Stoieneasa, de 14 kilometri şi Brad - Viaduct Luncoiu, de cinci kilometri.
Au lucrat mii români, dar şi evrei şi prizonieri sovietici la calea ferată din vestul ţării. Alţi doi kilometri au fost construiţi până în 1961 între Luncoiu şi Dealul Fetii, unde funcţiona o exploatare minieră.
A mai rămas de executat sectorul de mijloc al căii ferate, între Stoieneasa şi Dealul Fetii, însă lucrările la cei 14 kilometri ai acestuia au început abia două decenii mai târziu. Din 1 martie 1979 şi până în 11 decembrie 1987, dată la care primul tren de călători, cu Nicolae Ceauşescu printre pasageri, a străbătut în premieră distanţa Deva – Brad, s-a lucrat la cea mai dificilă porţiune a traseului.
Zece ani mai târziu, o alunecare de teren a reprezentat începutul sfârşitului pentru calea ferată Deva – Brad.
„Întreruperea circulaţiei pe traseul Deva – Brad s-a produs pe data de 22 aprilie, ora 5 dimineaţa, datorită ploilor abundente. Ele au produs alunecări de teren pe mai multe porţiuni ale căii ferate. Alunecările de teren au fost mai accentuate la kilometri 19 – 20, Stoieneasa – Ormindea, cauzate de deplasarea versantului din partea dreaptă, pe direcţia Brad. Repunerea în circulaţia a liniei este deocamdată imposibilă, deoarece terenul în zona respectivă nu s-a stabilizat”, informau în primăvara anului 1997, reprezentanţii Regionalei CFR Timişoara.
Lucrările nu au mai fost reluate niciodată, iar cu timpul calea ferată a fost dezafectată pe cea mai mare parte ei, cu excepţia tronsonului Deva – Mintia – Chişcădaga.
În zona Peştera - Stoieneasa, unde s-au produs alunecările de teren, a rămas terasamentul fostei căi ferate, pe care localnicii îl folosesc ca drum.
Se încarcă comentariile...
