Alberto Deak ”Dracul”, temutul interlop condamnat în dosarul traficanţilor de comori dacice, se pregăteşte de eliberare

Bărbatul a depus o cerere de eliberare condiţionată.

Alberto Deak (Alin Dracul), unul dintre condamnaţii în dosarul traficanţilor de comori dacice din Munţii Orăştiei, a solicitat eliberarea condiţionată. El a fost condamnat atât în dosarul aurului dacic, alături de Iulian ceia, cât şi într-un dosar de ultraj, iar în trecut a mai fost anchetat pentru şantaj şi acte de violenţă.

Unul dintre primii ”aurari” care se pregătesc de ieşirea din închisoare, după zece ani de anchete şi procese şi două condamnări care însumate înseamnă patru ani şi jumătate de detenţie, este Alberto Deak (39 de ani). Cunoscut şi sub numele de Alin Dracul, bărbatul din Abrud a fost condamnat în dosarul traficanţilor de comori dacice pentru instigare la lipsire de libertate.

Iniţial, în procesul judecat pe fond, la Tribunalul Hunedoara, a primit şapte ani de închisoare, însă anul trecut Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a României a redus pedeapsa la doi ani de închisoare. La aceasta s-a adăugat condamnarea pentru ultraj, dată de Judecătoria Câmpeni.

Alberto Deak a depus o cerere de eliberare condiţionată la Judecătoria Deva. ”Instanţa respinge ca neîntemeiată cererea de liberare condiţionată privind pe condamnatul Deak Alberto Ioan. Stabileşte termen pentru reînnoirea cererii la data de 18 septembrie 2015. Obligă condamnatul la plata sumei de 150 lei cheltuieli judiciare către stat”, a informat instanţa. Deak a contestat decizia, iar dosarul a fost trimis spre soluţionare la Tribunalul Hunedoara.

Potrivit procurorilor care au instrumentat primul dosar al traficanţilor de comori dacice ”Deak Alberto Ioan, zis "Alin Dracu", era cunoscut lider al lumii interlope din Abrud care se ocupa cu cămătăria şi organizarea unor "combinaţii" de executare a recuperărilor la comandă. A mai fost condamnat la pedeapsa de şase luni de închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de port ilegal de arme albe (sabie) u recunoaşte săvârşirea faptelor”. A fost acuzat că i-a sprijinit pe unii dintre inculpaţi la comiterea unor infracţiuni grave de şantaj.

În anii 2000 Alberto Deak era considerat unul dintre cei care terorizau comunitatea din Abrud şi Câmpeni, iar în 2012 a fost reţinut pentru şantajarea unui tânăr, de la care a primit circa 1.500 de euro, în urma ameninţărilor. În urma verificărilor, poliţiştii au stabilit că, „în cursul lunilor mai şi iunie 2012, prin ameninţări cu lovire şi darea în vileag a unor fapte imaginare sau reale, învinuitul a  pretins şi primit în mod repetat sume de bani în valoare totală de 5.650 lei, de la trei persoane din judeţul Alba, astfel că  D.A.I. mai este cercetat de către poliţişti în alte trei dosare penale sub aspectul săvîrşirii infracţiunii de şantaj”, informau anchetatorii.

Vă recomandăm şi:

Judecătorul Valentin Popescu, celebru după ce a pretins drept şpagă, o partidă de sex a fost eliberat din funcţie

Magistratul hunedorean a fost condamnat definitiv pentru săvârşirea infracţiunilor de încheiere de tranzacţii financiare utilizând informaţii obţinute în virtutea funcţiei deţinute, trafic de influenţă, luare de mită, cumpărare de influenţă, abuz în serviciu, fals în înscrisuri sub semnătură privată.

Zece mărturii istorice despre strămoşii noştri daci: erau barbari, se credeau nemuritori. De ce au fost numiţi „cei mai viteji şi mai drepţi dintre traci“

Herodot i-a numit pe daco-geţi „cei mai viteji şi mai drepţi dintre traci”; în schimb, poetul latin Ovidius s-a arătat necruţător faţă de băştinaşii de pe malul Mării Negre, în mijlocul cărora fusese exilat. Îi numea sălbatici. O serie de mărturii istorice conturează portretul strămoşilor noştri din Antichitate.

Ce limbă vorbeau, de fapt, dacii şi de ce nu foloseau scrierea. Sute de cuvinte mai puţin ştiute pe care ni le-au lăsat moştenire strămoşii noştri

Aproape 200 de cuvinte din limba română îşi au originea în limba vorbită de daci, potrivit celor mai mulţi dintre oamenii de ştiinţă care s-au dedicat studierii limbilor arhaice. Dacii nu foloseau scrierea, este o altă concluzie la care au ajuns lingviştii consacraţi, însă cele mai multe dintre teoriile privind limba sau scrisul în vremea antică au stârnit controverse.

Cele mai faimoase bijuterii ale dacilor. Cât de pricepuţi erau meşterii din atelierele Sarmizegetusei în prelucrarea aurului şi unde au dispărut comorile lor

Cele mai valoroase piese de tezaur descoperite în Sarmizegetusa Regia sunt brăţările din aur masiv, din vremea dacilor, bogat împodobite. Obiectele unice spun povestea măiestriei cu care dacii prelucrau metalele, susţin istoricii. De-a lungul timpului, multe alte tezaure de bijuterii care au aparţinut vechilor locuitori ai ţinuturilor Carpaţilor s-au pierdut pentru totdeauna.