Tezaur vechi de 1.800 de ani descoperit în cavoul roman de la Galaţi. Arheologii au scos la lumină 20 de pietre semipreţioase şi mai multe foiţe de aur

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Săpăturile arheologice vor continua la vestigiile romane vechi de peste 1.800 de ani, care zăceau de decenii sub un maidan şi un punct de colectare a gunoiului din oraşul Galaţi. După descoperirea lor iniţială, fuseseră acoperite cu pământ şi declarate în conservare. Şantierul arheologic a fost redeschis după ce societatea civilă a protestat împotriva intenţiilor primăriei de a înstrăina terenul din zona respectivă.

Descoperire spectaculoasă făcută de arheologii de la Muzeul Judeţean „Paul Păltănea”, în cadrul cercetărilor arheologice preventive desfăşurate la Cavoul Roman situat în zona străzii Oţelarilor din Galaţi.

În zona monumentului istoric vechi de peste 1.800 de ani a fost găsit sub pământ, la o adâncime de câţiva metri, un mic tezaur format dintr-o serie de foiţe din aur, decorate cu diverse motive geometrice, şi 20 de almandine (pietre semipreţioase din categoria granatelor).

Potrivit cercetătorilor, comoara zace acolo din perioada în care a fost ridicat monumentul funerar, care aparţine, cel mai probabil, unei căpetenii importante.

„Pietrele roşu-rubiniu se foloseau ca piese de montură la inele, broşe şi la pandantive în antichitate. Faptul că au fost depuse intenţionat într-un loc ascuns dovedeşte că au avut o misiune certă, sigură: au făcut parte din bagajul din lumea de dincolo a defunctului care fusese îngropat acolo, cu mari onoruri. Acest mic tezaur arată că defunctul avea un potenţial economic important şi ne ajută foarte mult la datarea acestui mormânt”, a declarat arheologului Gabriel Jugănaru.

O parte din relicvele scoase la lumină FOTO Muzeul de Istorie

Imagine indisponibilă

Aşa se face că actualele aprecieri ştiinţifice, potrivit cărora cavoul ar fi din secolul al IV-lea după Hristos, iar cel îngropat acolo ar fi fost un lider de origine sarmată, trebui revizuite. Arheologii sunt de părere că noile indicii arată că monumentul este dintr-o perioadă ceva mai veche, cuprinsă între a doua jumătate a secolului al II-lea şi a doua jumătate a secolului al III-lea după Hristos, adică din intervalul de plină dezvoltare a epocii romane în zonă.

O parte din relicvele scoase la lumină FOTO Muzeul de Istorie

Imagine indisponibilă

„Acest mormânt este contemporan cu castellumul de la Barboşi, cu castrul de la Barboşi, cu necropola şi cu aşezarea civilă. Toate făceau parte din aşezarea arheologică a acestei zone”, a precizat Gabriel Jugănaru, care a precizat că lucrările arheologice vor continua în zonă.

Mai trebuie spus că arheologii gălăţeni au scos din sit, în cele două luni de săpături, sute de obiecte foarte vechi, printre care figurează resturi de ceramică, segmente de arme şi de obiecte casnice, precum şi rămăşiţe umane.

Galaţi



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite