Minerii foamei. Sute de oameni sapă ilegal după fier la marginea Galaţiului, în zona unui important sit arheologic

În zonă se află un castru roman şi trei necropole. În una dintre acestea a fost descoperit, acum mai bine de patru decenii, scheletul primul soldat roman, de origine dacă, creştinat la Dunărea de Jos. Săpăturile ilegale au transformat zona într-un deşert, iar lupta pentru teritoriu dintre căutători a dus de câteva ori la crimă.

Dezvoltarea explozivă a oraşului Galaţi în perioada 1960-1990 a extins suprafaţa localităţii, în doar trei decenii, cu mai bine de 1.000 de hectare. Operaţiunea a generat o uriaşă cantitate de moloz care a fost depozitat de-a valma pe versanţii din apropiere (spre Siret. Spre lacul Brateş şi spre malul estic al bălţii Cătuşa).

Acestor gropi ad-hoc de deşeuri li s-au adăugat, pe versantul de vest al bălţii Cătuşa, relicvele vechilor şantiere şi depozite de materiale existente în perioada construirii combinatului siderurgic de la Galaţi.

În toate aceste locuri au rămas sub pământ, ca urmare a proverbialei risipe din vremea comunismului, zeci de mii de tone de fier. Şi ar mai fi rămas mulţi ani de aici înainte dacă n-ar fi dat peste „comoară” căutătorii de fier, iar asta a dus la o adevărată nebunie.

În ultimii ani, sute de oameni, cu zeci de utilaje grele, au transformat  zona într-o mare exploataţie minieră ilegală. Terenul, care este în proprietatea Primăriei Galaţi a fost răscolit într-un mod sălbatic, în urmă rămânând cratere uriaşe în care apa ploilor sapă deja râpe şi mai adânci.

Zona are o importanţă arheologică deosebită

Însă şi mai grav este că în apropierea zonelor afectate de săpături se află vestigii arheologice de o valoare inestimabilă, cele mai multe dintre acestea datând din secolele I-IV. Dintre acestea, cele mai cunoscute sunt castrul roman de Barboşi, dar şi cele trei necropole apropiere, fiecare dintre ele având zeci de morminte.

De altfel, în unul dintre aceste morminte a fost descoperit, potrivit arheologului Mihalache Brudiu, rămăşiţele primului dac din armata romană creştinat în zona Dunării de Jos. Scheletul celui pe care arheologii l-au numit Innocens se află în prezent la Muzeul Istoriei, Civilizaţiei şi Culturii Creştine la Dunărea de Jos.

„După cum rezultă din filmări făcute în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, zona a fost plină de tumuli, locuinţe şi castre. Nu cunosc dacă în timpul construiri combinatului siderurugic zona a fost descărcată arheologic, însă este cert că nimeni nu are voie să sape acolo dacă nu are aviz de la noi”, a declarat Marius Mitrof, consilier în cadrul Direcţiei pentrul Cultură şi Patrimoniu a judeţului Galaţi.

Poliţia se luptă cu „minerii”, însă e un război de uzură

Descinderile în zonă  ale poliţiştilor, însoţiţi de comisari de la Mediu şi repezentanţi ai Primăriei, sunt destul de dese, însă imediat după ce oamenii legii pleacă „mineritul” reîncepe.

Cei mai mulţi dintre căutătorii de fier sunt oameni foarte săraci din cartierele Fileşti şi Barboşi, care lucrează cu târnăcoape şi cazmale, iar ceea ce scot este strict pentru a putea supravieţui.

În zonă s-au insinuat însă şi căutătorii „profesionişti”, dotaţi  cu excavatoare şi încărcătoare tip „wola”, iar în urma lor rămâne un adevărat prăpăd. Acolo unde erau miile de tone de fier acum sunt gropi imense şi un peisaj parcă aproape selenar.

Din păcate, săpăturile nu sunt singura formă de încălcare a legii în zona Cătuşa. Disputele dintre căutătorii de fier vechi au generat câteva evenimente extrem de violente în urma cărora, doar în ultimii trei ani, au murit trei oameni, iar alţi aproape 20 au ajuns la spital.