Haosul din Justiţie naşte monştri. Cum se schimbă din condei, la Galaţi, hotărârile judecătoreşti definitive şi irevocabile
0
O decizie a Curţii de Apel Galaţi legată de insolvenţa Agromec Berheci răstoarnă în mod absurd toată jurisprudenţa existentă în acest moment în România şi încalcă flagrant principiul fundamental al puterii lucrului deja judecat.
Cazul firmei Agromec SA Berheci, prezentat pe larg în ediţiile trecute, a arătat cum a fost posibil ca Fiscul să ducă la faliment o firmă căreia îi datora bani. Am arătat cum ANAF a acţionat cu rea credinţă, lăsând fără mijloacele de producţie o societate aflată – conform unei decizii a judecătorilor – în stare de forţă majoră, caz în care executările silite de orice fel sunt interzise.
Chiar dacă abuzurile celor de la Fisc sunt evidente, a rămas de elucidat, aşa cum promiteam, modul cum justiţia a jucat, la Galaţi, un fel de rol de Baba-oarba, încălcând la un moment dat principii de drept fundamentale. Deoacamdată nu este foarte clar dacă la mijloc au fost simple erori ale judecătorilor sau aveam de-a face cu abuzuri, însă există speranţa că organele în drept vor analiza această situaţie fără precedent şi vor restabili adevărul.
Când forţa majoră este un mizilic în ochii Fiscului
După cum precizam în precedentul articol (Cum a reuşit statul român să falimenteze afacerea unui fermier, deşi Fiscul avea să îi dea omului 1,3 milioane de lei. Răspunsul halucinant al Guvernului), în data de 17 decembrie 2009, prin sentinţa nr. 1335/2009, Curtea de Apel Galaţi a stabilit că societatea Agromec Berheci se afla „în caz de forţă majoră, exonerator de răspundere pentru perioada 2003 la zi”. Mai mult decât atât, instanţa a precizat şi că „societatea este exonerată de plata sumelor stabilite prin actele fiscale”.
Acest lucru înseamnă că, legal, toate acţiunile împotriva firmei trebuie suspendate de drept, nefiind permise executările silite de niciun fel până la lămurirea cauzelor care au creat forţa majoră. Şi mai mult, toate penalităţile şi majorările sunt considerate nule.
Ulterior, Ministerul de Finanţe a pierdut pe toate căile de atac, inclusiv pe cea a recursului în anulare, soluţia rămânând definitivă şi irevocabilă. Cu alte cuvinte ANAF ar fi trebuit, în secunda 2, să opereze în documente radierea penalităţilor şi majorărilor datorate, plus să restituie societăţii toate sumele aferente bunurilor executate silit, plus dobânzile legale la sumele respective.
Teoria, însă, nu prea a avut legătură cu practica, deoarece, printr-o „fentă” juridică hotărârea judecărească menţionată a fost pur şi simplu desfiinţată. Lucru ilegal şi periculos, căci s-a creat un precedent care ar putea duce la abuzuri în formă continuată.
Fiscul, bun de plată pentru abuzuri de 12,5 milioane de lei
La scurt timp după rămânerea definitivă a sentinţei nr. 1335/2009 a Curţii de Apel Galaţi, ANAF decide să introducă o cerere de intrare în insolvenţă a Agromec Berheci, revendicând o creanţă de 2.164.367 lei, inregistrandu-se astfel la Tribunalul Galati dosarul nr. 8972/121/2012.
În principiu, dată fiind situaţia – să nu uităm că societatea nu era în incapacitate de plată, ci doar refuza să plătească sume pe care nu le datora, sprijinindu-se pe decizia definitivă şi irevocabilă a justiţiei – cererea de insolvenţă a ANAF ar fi trebui respinsă până la soluţionarea litigiului privind plăţile. Asta cu atât mai mult cu cât Fiscul era în culpă cu încălcarea reglementărilor legate de forţa majoră.
Tribunalul Galati a admis însă cererea, totuşi, a ţinut cont de sentinţa nr. 1335/2009 a Curţii de Apel Galaţi, în sensul că a înscris ANAF la masa credală doar cu sumele datorate ulterior încetării stării de forţă majoră, respectiv cu 872.525 lei, pronuntandu-se astfel sentinta civila nr.596 din 11.06.2014.
Mai mult decât atât, judecătorii acceptă în dosar şi raportul realizat de expertul Nicolae Covrig, care constată că acţiunile ANAF – respectiv executarea silită a bunurilor Agromec şi rezilierea abuzivă a graficului de plăţi eşalonate – au fost de natură să producă societăţii o pagubă de 12.578.967 de lei, imputabilă în întregime Fiscului.
Sentinţa civilă nr.596 pronunţată de Tribunalul Galaţi ramâne irevocabilă prin decizia civilă nr.320 din 21 octombrie 2014 pronunţată de Curtea de Apel Galaţi prin a cărei motivare s-a consemnat ,,din considerentele sentinţei recurate rezultă că, mai întâi, judecătorul cauzei a motivat în fapt pe baza datelor administrate in cauza, cu accent pe expertiza efectuata în cauză, reţinând o creanţă de 872.525 lei. Apoi, în drept, a indicat, interpretat şi aplicat corect dispoziţiile art 31 coroborat cu art 3 alin.1 pct.12 si art.33 alin.6 din Legea nr.85/2006 referitoare la deschiderea procedurii insolvenţei la cererea oricărui creditor şi la faptul că acea creanţă pretinsă trebuie să fie peste valoarea de prag de 45.000 lei. Faptul că recurenta este nemulţumită de deschiderea procedurii insolvenţei nu echivalează cu nesoluţionarea fondului cauzei şi nu poate conduce la modificarea sentinţei recurate”.
Sentinţa nu este atacată de ANAF în termenul legal, aşa că rămâne irevocabilă.
O decizie definitivă şi irevocabilă, desfiinţată în mod ilegal
Ulterior, aflat în criză de mijloace juridice procedurale, ANAF atacă la Curtea de Apel Galaţi tabelul consolidat al creditorilor, printr-un document „împănat” de aprecieri pe care le putem numi „literare”, având în vedere că este pur retoric, fără a avea în spate documente concrete.
Cu toate acestea, absolut surprinzător, Curtea de Apel Galaţi (complet format din judecătorii Alexandrina Zaharia, Monica Mateiciuc şi Veronica Păcurariu) desfiinţează în totalitate decizia Tribunalului şi întoarce lucrurile cu 180 de grade.
În primul rând, judecătorii elimină din dosar expertiza financiară din care rezulta că ANAF este bună de plată din cauza acţiunilor ei abuzive, care au încălcat drepturile firmei aflată în stare de de forţă majoră, motivând de această dată,în mod halucinant, că ,,se va reţine şi faptul că în mod greşit a fost încuviinţată expertiza efectuată în cauză. Potrivit Legii nr.85/2006, judecătorul sindic trebuie să cerceteze faptul dacă o creanţă este certă, lichidă şi exigibilă”.
În al doilea rând, stupefiant, magistraţii au decis că Fiscul trebuie înscris la masa credală cu 2.441.609 lei, adică şi cu sumele aferente perioadei în care Agromec Berheci era în stare de forţă majoră, fiind exonerată de plată conform sentinţei nr. 1335/2009 a Curţii de Apel Galaţi.
Practic, prin Decizia nr 100, 23 aprilie 2015, judecătoarele menţionate nu au făcut altceva decât să anuleze efectele sentinţei nr. 1335/2009 a Curţii de Apel Galaţi (definitivă şi irevocabilă).
Acest lucru contravine grosolan prevederilor legale în vigoare, care stabilesc că un astfel de document nu mai poate fi modificat (conform articolelor 317-322 din Codul de Procedură Civilă) decât prin recurs în anulare sau prin cerere de revizuire, ceea ce nu a fost cazul în speţa de faţă, unde se judeca un simplu tabel al creditorilor.
Cât priveşte posibilele motive care au stat la baza acestei decizii bizare, vom reveni într-un articol distinct.
Ce spune jurisprudenţa despre cauzele similare
Trebuie spus şi că forţa majoră a fost şi este în mod constant apreciată în jurisprudenţă ca fiind o cauză exoneratoare de răspundere. În acest sens este relevantă Decizia nr. 203 din 9.03.2004 a Curţii de Apel Ploieşti (rămasă definitivă prin decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie), în urma căreia un fost IAS din judeţul Buzău este exonerat de la plata oricăror obligaţiuni din cauza unor calamităţi suferite în 2000, respectiv cu doi ani înainte de apariţia Legii 381/2002.
Un alt exemplu de jurisprudenţă este Decizia nr. 414 din 27.01.2000 (cu şase ani înainte de apariţia Legii nr. 381/2002), prin care Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie exonerează de răspundere o societate comercială, pentru aceeaşi situaţie de calamitate.prin care a trecut şi Agromec Berheci.
Mai mult decât atât, spere deosebire de celelalte speţe, Ageomec Berheci deţinea şi poliţă de asigurare, ceea ce o îndreptăţea în mod suplimentar la un tratament corect din partea instituţiilor statului.De altfel, acesta şi fost motivul pentru care Curtea de Apel Galaţi a decis la un moment dat să declare firma amintită ăn situaţie de forţă majoră pe perioada 2003-2010, precizând că este exonerată de orice plată.
Nu în ultimul rând, exemplificăm cu un caz similar de contestaţie la tabelul definitiv de creanţe (tot pe caz de forţă majoră), care a avut o soluţie total diferită decât cea pronunţată de instanţele de la Galaţi.
În anul 2007, Tribunalul Dâmboviţa s-a pronunţat într-o speţă similară celei de la Berheci (având ca reper Legea nr.85/2006, art.3, pct.7, art.18 lit.c, art.75, Cod civ, art.1082-1083), prin Sentinţa nr.44 din 23.03.2007 (irevocabilă), în care stabilea, de asemenea, exonerarea de răspundere a unei societăţi aflată în insolvenţă, aplicând acest principiu la întocmirea tabelului definitiv de creanţe.
De altfel, această hotărâre este prezentată drept jusrisprudenţă chiar de către Uniunea Naţională a Practicienilor în Insolvenţă, în manualul profesioniştilor, volumul 2, paginile 59-61.
Se încarcă comentariile...
