Grijile care ne îmbolnăvesc. Cât de grav ne pot sabota sistemul imunitar

0
Publicat:
Ultima actualizare:
FOTO www.clinicaioananicolau.ro
FOTO www.clinicaioananicolau.ro

Cei mai mulţi dintre noi nu se pot abţine să îşi facă griji în fiecare zi aproape din orice. Îşi fac griji pentru familie, pentru copii, pentru job şi chiar pentru starea vremii. Dacă nu au ceva la care să se gândească, mintea găseşte mereu un motiv.

Grijile sunt în proporţie covârşitoare doar născociri ale minţii, pentru că nu devin realitate aproape niciodată.

Asta înseamnă că ne facem griji practic degeaba, iar organismul este supus permanent unui stres uriaş. Pe acest fond, secretă adrenalină şi cortizol (hormonul stresului) în exces, iar asta ne face vulnerabili la boli, slăbind extrem de mult sistemul imunitar.  

”E necesar să înţelegem că grija este o stare de frecvenţă joasă, care ne face să pierdem foarte multă energie mentală, emoţională şi fizică. Poate crea haos mental, neîncredere, nehotărâre, stres, tensiune şi dezechilibre în organism”, explică psihologul Stelian Chivu.

Grijile nu fac altceva decât să tensioneze organismul şi să îl streseze inutil. Ele pot fi sporadice sau continue, iar în funcţie de intensitatea şi perioada în care sunt trăite, afectează multe organe din corp. 

Inima este de departe cea mai afectată, iar explicaţia este simplă. Când îţi faci griji pentru o lungă perioadă de timp, tensiunea arterială va creşte constant, iar mai devreme sau mai târziu vor apare afecţiunile cardiace.

Mecanismul psihologic al grijilor

Şi sistemul nervos va fi din ce în ce mai încărcat cu griji, ce nu sunt altceva decât programe negative. Sistemul muscular are, la rândul lui, de suferit, ca şi coloana vertebrală. Există chiar şi o expresie din popor, care spune ”m-am cocoşat de atâtea griji”.

”Puţini ştiu că grijile pot face ca adrenalina secretată în exces de organism să se depună în sistemul muscular, tocmai pentru că muşchii sunt tensionaţi o lungă perioadă de timp, în mod special muşchii gâtului, umerilor şi spatelui”, spune psihologul Stelian Chivu.

Sistemul imunitar va fi slăbit de griji, ca şi cel digestiv. Stresul permanent generat de griji va produce balonare, greaţă, stări de vomă şi lipsă a poftei de mâncare. Grijile devin asemeni unor paraziţi, care rulează permanent pe fundal, iar asta produce în timp şi probleme de natură sexuală.   

”În mintea fiecăruia dintre noi cuvântul grijă este asociat cu altceva. Cineva poate să aibă o grijă de bani, iar altcineva de boală. Când aud acest cuvânt, le apare în minte o imagine care îl reprezintă, iar apoi apare şi o stare corespunzătoare. Poate fi agitaţie, slăbiciune sau haos mental. În cele din urmă, se produce şi manifestarea, ce se traduce prin creşterea tensiunii, dureri de cap şi transpiraţie”, detaliază psihologul Stelian Chivu. 

psiholog Stelian Chivu FOTO arhiva personala

De unde vine pericolul

Cele mai periculoase griji sunt cele emoţionale. Ele determină organismul să producă adrenalină şi cortizol în exces. Efecte nocive produc şi grijile somatizate, care generează lipsă de vitalitate, pierderea controlului şi afectarea comunicării.

„Sunt persoane care s-au obişnuit efectiv să aibă griji. Dacă ele dispar, nu se simt bine şi le crează din orice. Astfel de persoane se îngrijorează că plouă sau că nu plouă, că ninge sau că nu ninge, pentru că s-au obişnuit să aibă griji”, explică psihologul Stelian Chivu (foto dreapta).

O viaţă fără griji

Grijile pot fi reale sau imaginare. Specialiştii spun că peste 70% din grijile pe care ni le facem nu au corespondent în realitate, deci sunt false. În termeni populari, sunt persoane ”bolnave de griji”, iar în vocabularul multora dintre noi există expresia ”am scăpat de o grijă”.

Există şi o altă nuanţă de care e necesar să ţinem seama. Chiar dacă nu ne facem griji, putem să ne speriem de ele, ceea ce, din nou, nu este în regulă. Ca să scăpăm definitiv de griji, este important să conştientizăm răul pe care ni-l facem singuri şi să nu ne mai lăsăm influenţaţi de ele.

Mai întâi, vom vizualiza viaţa pe care dorim să o avem, exact la fel ca şi cum am urmări un film. O putem simţi, gusta, mirosi şi chiar asculta. Specialiştii au stabilit că 90% dintre lucrurile pentru care ne facem griji, nu le putem controla. Ne putem controla însă pe noi înşine, astfel încât prin antrenament şi perseverenţă să scăpăm de griji.

”Dacă ne dorim o viaţă fără griji, este important să ne proiectăm viaţa exact aşa. Este important să înţelegem că în noi stă puterea sau, dimpotrivă, slăbiciunea de-a scăpa de griji sau a cădea pradă lor. Tocmai de aceea trebuie să ne construim mental şi emoţional o viaţă fără griji şi apoi să o materializăm”, încheie psihologul Stelian Chivu.

Stelian Chivu este psiholog si parapsiholog, specializat in Programare Neuro-Lingvistica, terapeut si indrumator in autocunoastere. Este unul dintre cei mai influenţi psihologi români ai momentului, fiind invitat de bază la marea majoritate a reuniunilor şi dezbaterilor în domeniu.

Vă mai recomandăm să citiţi şi:

Semnele care îţi arată că eşti manipulat şi cât de grav îţi afectează viaţa. Drumul de la dependenţă la libertate

Cum cădem în capcana de-a fi victimă. Cinci paşi care ne fac să nu mai cerşim iubire şi atenţie de la cei apropiaţi

Galaţi

Top articole

Partenerii noștri


Ultimele știri
Cele mai citite