Domeniu nou de doctorat pentru dezvoltarea agriculturii şi a mediului rural. Profesor universitar: „Putem hrăni peste 180 de milioane de oameni, dar depindem de importuri”

La ora actuală, România depinde de importuri în multe domenii ce ţin de producţia alimentară. Pentru a valorifica însă potenţialul agricol din ţara noastră, la Universitatea „Dunărea de Jos” Galaţi se vor face înscrieri pentru doctorat în domeniul Inginerie, Management în Agricultură şi Dezvoltare Rurală, fiind una din primele unităţi de învătământ superior din ţara noastră care va organiza studii doctorale în acest domeniu.

Industria alimentară din România a devenit dependentă de capitalul străin şi de importuri, deşi ţara noastră are potenţial şi poate hrăni peste 180 de milioane de oameni, sau mai bine spus, o populaţie de aproximativ nouă ori mai numeroasă decât a noastră. Pentru a veni în sprijinul economiei româneşti şi al producătorilor, în acest an, la Universitatea „Dunărea de Jos” Galaţi a fost înfiinţat un nou domeniu de doctorat în Inginerie, Management în Agricultură şi Dezvoltare Rurală.

„O cercetare în acest nou domeniu este utilă şi interesantă şi poate aduce beneficii în principal ştiinţei, dar şi asupra nivelului de trai sau a dezvoltării în anumite regiuni sau ţări. România stă bine ca potenţial agricol, suntem a cincea ţară europeană ca suprafaţă, suntem un mare producător de materii prime, în principal cereale - din acest motiv am avut şi creştere economică. În ceea ce privesc produsele animaliere, în ultima vreme am echilibrat balanţa pe importurile de pui şi am depăşit partea aceasta de importuri mai mari decât exporturi. Avem potenţial de dezvoltare a sectorului agroalimentar, dar nu-l valorificăm suficient şi atunci inclusiv prin acest domeniu de doctorat încercăm să creştem siguranţa alimentară a României şi să asigurăm noi oportunităţi de dezvoltare a investitorului, care să asigure până la urmă o independenţă alimentară, care înseamnă să nu depinzi de alte zone.

Noi prin tradiţie avem această capacitate, dar din păcate nu o valorificăm destul de bine şi dacă ne uităm pe nişte balanţe de import de alimente stăm destul de prost pentru că exportăm cereale, animale vii, carcase şi importăm produse finite care sunt cu valoare adăugată şi care dezechilibrează balanţa. Şi atunci încercăm să venim inclusiv pe domeniul acesta de cercetare în sprijinul agronomiei româneşti şi al filierei agroalimentare prin identificarea unor posibilităţi de cercetare care să vină în sprijinul producătorilor români încât să asigurăm o independenţă alimentară, un progres economic, locuri de muncă etc. Sunt domenii care sunt de actualitate, de interes european”, a explicat prof univ. dr. ec. ing. Silvius Stanciu, Universitatea „Dunărea de Jos” Galaţi.

Prof univ. dr. ec. ing. Silvius Stanciu FOTO Bogdan Nistor

„Încercăm să pregătim economia românească să facă faţă unor şocuri”

Politica Uniunii Europene în domeniu acordă o importanţă deosebită dezvoltării sectorului agricol şi rural, iar România trebuie, la rândul ei, să-şi alinieze normele şi să exploateze la maxim potenţialul său.

„Putem hrăni peste 180 de milioane de oameni, dar din păcate depindem de importuri în multe domenii din producţia alimentară. Am făcut o evaluare în domeniul agricol şi am constatat că devenim dependenţi de investiţiile străine şi de o creştere a fluxului de investiţii pe terenurile agricole, iar această problemă trebuie să o abordăm cu seriozitate pentru că devenim dependenţi şi pe linia aceasta în care putem spune că avem un capital românesc predominant. Terenurile noastre mai bune au ajuns să fie cumpărate de străini”, a spus prof univ. dr. ec. ing. Silvius Stanciu, Universitatea „Dunărea de Jos” Galaţi.

Exportăm materiile prime şi importăm produsele finite

„În piaţa cărnii avem o evoluţie interesantă în sensul că în ceea ce priveşte carnea de pasăre producătorii au un excedent pentru exporturi, pe când în producţiile altor tipuri de carne suntem deficitari în sensul că exportăm materiile prime (tineretul ovin sau boxin) şi importăm produsele finite. Pe zona comercială stăm foarte prost, nu este nicio mare reţea comercială cu capital românesc, sunt doar companii multinaţionale şi care au avut o expansiune extraordinară în ultimii ani, ajungând la peste 1.600 de magazine de desfacere şi dezvoltarea continuă”, a adăugat prof univ. dr. ec. ing. Silvius Stanciu, Universitatea „Dunărea de Jos” Galaţi.

Acesta a mai precizat că prin noul domeniu de doctorat se încearcă pregătirea economiei româneşti de a face faţă unor şocuri pentru a-şi continua ulterior evoluţia.

„Ne dorim alimente suficiente şi sigure pentru consum. Încercăm să pregătim economia românească să facă faţă unei crize precum cea a cărnii de cal, sau a gripei aviare în care producătorii români au fost sensibili la aceste incidente globale, fiind afectaţi de incidentele de securitate alimentară. Au dispărut două abatoare care tranşau carnea de cal. Neavând un plan de continuare al afacerilor, la primul şoc şi-au demonstrat lipsa de reziliere. Aici este nevoie de o elasticitate, ca atunci când vine şocul, să revină la forma iniţială şi să-şi continue evoluţia. La nivel internaţional au apărut şi standarde în domeniu şi încercăm să asigurăm o adaptare la şocurile economice şi de siguranţă alimentară a companiilor româneşti”, a spus prof univ. dr. ec. ing. Silvius Stanciu, Universitatea „Dunărea de Jos” Galaţi.

Cine se poate înscrie la noul domeniu de doctorat

Doctoratul în domeniul Inginerie, Management în Agricultură şi Dezvoltare Rurală este o noutate pentru şcoala doctorală din România. Practic, în momentul de faţă sunt zece cercetători care s-au abilitat în acest domeniu nou, trei dintre aceştia fiind la Galaţi.

„Domeniul acesta este multidisciplinar, adică avem Inginerie şi Management şi putem primi la doctorat absolvenţi ai Universităţii. Ne adresăm unor specializări la care nu era încheiat ciclul acesta bologna de licenţă, master şi doctorat, cum ar fi de exemplu licenţa de Agricultură de la Brăila, unde avem şi masterat, dar nu avem finalizare de studii doctorale. Discutăm despre Facultatea de Ştiinţa şi Ingineria Alimentelor la care avem licenţă şi master chiar pe domeniul acesta de Inginerie şi Management în Agricultură şi Dezvoltare Rurală, specializarea Inginerie Management Alimentaţie Publică şi Agroturism şi la care avem licenţă şi masterat fără să avem finalizare cu studii de doctorat. Discutăm inclusiv de ingineri în Industria Alimentară, care pot urma acest doctorat, dar şi cei din domeniul economic alimentar”, a precizat prof univ. dr. ec. ing. Silvius Stanciu, Universitatea „Dunărea de Jos” Galaţi.

Prof univ. dr. ec. ing. Silvius Stanciu FOTO Bogdan Nistor

Deşi este un domeniu nou, deja numeroase persoane s-au arătat interesate de doctoratul în Inginerie, Management în Agricultură şi Dezvoltare Rurală. Procesul de selecţie va începe în curând şi va fi unul riguros.

„Avem potenţiali doctoranzi, este bine să facem lucrurile cu paşi mici şi să nu ne grăbim. Probabil că o să începem cu una sau cu două persoane. Va fi un proces de evaluare, testare, să vedem şi în funcţie de numărul de locuri pentru că în ultimul moment am obţinut aprobarea şi locurile au fost deja repartizate în mare parte către ale domenii, dar încercăm să avem câteva şi la noi. Avem cereri şi ne dorim să avem rezultate foarte bune încât să devină un domeniu de prestigiu. Procesul de selecţie va fi foarte riguros şi suntem deschişi şi la mediul de afaceri, respectiv la persoane care îşi desfăşoară nemijlocit activitatea în domeniul agricol şi care pot contribui prin mecanisme directe sau indirecte la funcţionarea industriei alimentare”, a explicat  prof univ. dr. ec. ing. Silvius Stanciu.

Universitatea „Dunărea de Jos” Galaţi are în prezent 13 domenii de studii universitare de doctorat, două şcoli doctorale şi 63 de conducători de doctorat. De asemenea, sunt disponibile 45 de locuri bugetate pentru cetăţenii romani, UE, SEE şi ai Confereraţiei elveţiene şi cinci locuri bugetate pentru tinerii de origine română, din ţări învecinate şi diasporă.