Disputa româno-ucraineană legată de canalul Bâstroe. Specialist în navigație: „Trebuie să vedem dacă sunt modificări ale albiei”
0Specialistul în navigație și fostul director al AFDJ Galați, Dorian Dumitru, susține că trebuie făcut un studiu de impact asupra mediului, iar până la finalizarea acestuia partea ucraineană ar trebui să facă doar dragaj de întreținere.
Potrivit specialistului (care are peste 40 de ani de experiență în domeniu, ca inginer, director tehnic și director general al Administrației Fluviale române), lucrările de dragare făcute de partea ucraineană afectează major mediul și circulația navelor pe Dunăre, deoarece materialul aluvionar, care se depune așa cum spune partea ucraineană într-un depozit la 20 de kilometri de vărsarea brațului Bâstroe în mare, este adus către vărsarea Dunării prin canalul Sulina în Marea Neagră.
„Curentul principal la Marea Neagră este de la nord la sud. Aceste aluviuni vor fi aduse și se depozitează în zona barei Sulina, a insulei Kapa, la intrarea pe Musura. Acolo a apărut o insulă, care se dezvoltă de la an și blochează toată bara Musura. Există un impact și din punct de vedere al navigației și din punct de vedere al mediului. Aici s-au făcut lucrări de adâncire a brațului Chilia, a brațelor secundare navigabile adiacente brațului Chilia care sunt pe teritoriul Ucrainei, a brațului Bâstroe și, în special, cea mai vulnerabilă este intrarea în Marea Neagră până la brațul Bâstroe, pe o lungime de trei kilometri jumătate. Acolo se fac dragaje tot timpul. Materialul ăla care se draghează acolo este vărsat în mare, la 20 de kilometri de țărm, într-un depozit. Din cauza curenților, acesta este dus către bara Sulina și către bara Musura, unde a apărut insula Kapa”, susține Dorian Dumitru.
Potrivit specialistului, în conflictul legat de Bâstroe, statul român trebuie să facă ce a făcut și până acum: notificări pe cale diplomatică. În plus, trebuie realizat un studiu pentru a se vedea care este impactului asupra mediului.
„Acum să vedem dacă, la propunerile României, partea ucraineană răspunde favorabil. În sensul că va accepta ca navele hidrografice de măsurători ale Administrației Fluviale ale Dunării de Jos să facă măsurători pe brațul Chilia și să compare cu ultimele măsurători făcute în 2005. Trebuie să vedem dacă sunt modificări hidromorfologice ale albiei brațului”, explică Dorian Dumitru.
Specialist în navigație: Există un conflict și trebuie rezolvat!
Până va fi gata acest studiu și până vom avea rezultate concrete, partea ucraineană ar trebui să se rezume numai la acel dragaj de întreținere. „Există un conflict și trebuie rezolvat”, susține specialistul.
„Trebuie făcut un studiu de impact asupra mediului. Sunt niște vremuri acum. Ați văzut cum s-au apucat de treabă fără nicio aprobare. De fiecare dată, când am dorit să implementăm proiectele AFDJ, s-au făcut dezbateri foarte multe legate de protecția mediului, de protecția sturionilor…Și acum nu văd nicio atitudine din partea unor organizații de protecția mediului”, mai spune Dorian Dumitru.
La fel de grav este și că partea ucraineană încalcă Convenția internațională de la Budapesta privind regimul navigației pe Dunăre.
„Există Convenția internațională de Budapesta, din 1948, despre regimul navigației pe Dunăre, prin care se specifică faptul că ieșirea mare se face pe canalul Sulina. Dunărea este navigabilă cu ieșire la mare pe canalul Sulina. Ei nu au respectat Convenția aceasta, deoarece partea ucraineană dorește de câțiva ani să fie scos din Convenție «cu ieșirea la mare pe canalul Sulina», să rămână doar cu «ieșire la mare». Asta ca să introducă și ei brațul Chilia și brațul Bâstroe în cadrul acestei convenții”, a mai spus Dorian Dumitru.
Se încarcă comentariile...
