Cum ne poate băga în depresie propria poveste de viaţă. Greşelile care conduc la dispariţia motivaţiei

Mulţi dintre noi pornesc proiecte lipsiţi de motivaţie, cu o motivaţie greşită sau care nu le aparţine. Din acest motiv, le lipseşte dorinţa pentru a începe şi finaliza ceea ce şi-au propus, iar de cele mai multe ori îşi abandonează obiectivele sau le finalizează foarte greu, tocmai pentru că nu au crezut cu adevărat în ele.

Când vorbim de motivaţie, aceasta trebuie înţeleasă ca o forţă interioară a fiecăruia dintre noi care ne împinge să acţionăm. Motivaţia este o combinaţie între pasiune şi dorinţă de reuşită, iar în lipsa ei foarte multe stări pozitive dispar.

”Motivaţia înseamnă până la urmă mişcare. Vorbim de mişcare mentală, emoţională şi mişcare fizică. În lipsa motivaţiei, este necesar să căutăm elementul care ne blochează, iar acesta este de cele mai multe ori de natură psihologică. Sunt o serie de programe mentale, care generează anumite emoţii, iar acestea determină, la rândul lor, acţiuni fizice”, explică psihologul Stelian Chivu.

Există câteva greşeli pe care mulţi dintre noi le fac şi care conduc la reducerea şi chiar la dispariţia motivaţiei. Deşi poate părea ciudat, una dintre aceste erori este că ne relatăm propriile poveşti de viaţă în mod greşit, ceea ce conduce la o autoprogramare mentală negativă. 

”Avem tendinţa când povestim diverse lucruri din viaţa noastră, să zugrăvim într-un tablou sumbru ce s-a întâmplat. Dăm vina pe fostul partener, considerând că el a greşit, sau apreciem că nu avem noroc în viaţă, iar exemplele pot continua. Asta conduce la blocarea motivaţiei, pentru că astfel de relatări despre propria noastră viaţă sunt încărcate cu gânduri şi emoţii negative, ca să conving interlocutorul că eu am fost personajul pozitiv în poveste şi sunt, de fapt, victima”, detaliază psihologul Stelian Chivu.

O altă greşeală este dialogul pe care îl avem cu noi înşine, care tinde de multe ori să fie negativ. Ne reproşăm excesiv diverse lucruri, iar asta ne afectează nu numai motivaţia, ci şi nivelul de vitalitate. Acesta lucru ne face vulnerabili la tot soiul de stări negative, cum este anxietatea, dar şi la fobii.

”Băi eşti nebun?”

Şi modul în care ne adresăm unor persoane sau nouă înşine poate conduce la scăderea motivaţiei. Pentru mulţi dintre noi, au intrat în limbajul comun adresări de genul ”Băi prostule”, ”Băi fraiere” sau ”Băi eşti nebun?”, fără să realizăm că astfel de apelative ne scad foarte mult stima de sine, iar de aici până la dispariţia motivaţiei nu mai este decât un pas.

”Sunt multe persoane care văd doar greşelile din exterior, nu şi pe cele din interiorul lor. De pildă, le reproşez vecinilor de pe scara blocului că fac mizerie, dar în acelaşi timp fac şi eu mizerie sau nu văd mizeria care este chiar în propriul meu apartament. Printr-o astfel de atitudine nu fac altceva decât să dau vina pe alţii, ceea ce în timp ne duce la depresie, cu consecinţa dispariţiei motivaţiei”, punctează psihologul Stelian Chivu.

Lipsa motivaţiei poate conduce în timp şi la situaţii dramatice, pentru că persoanele în cauză încep să se gândească că nu mai au niciun motiv să trăiască, iar în minte îşi fac apariţia gânduri de sinucidere. O altă greşeală pe care unii dintre noi o fac este că nu au încercat niciodată să se cunoască mai bine, astfel încât să afle ce anume îi motivează.

Aici trebuie făcută şi o nuanţare. Există situaţii în care unele persoane nu mai au impulsul de a se implica în diverse acţiuni şi proiecte pe baza vechilor motivaţii, ceea ce înseamnă că trebuie să se autoanalizeze pentru a descoperi noi surse de motivaţie.

”Există o anumită scală în psihologie. 80% din gânduri determină 20% din acţiuni şi rezultate. Sunt însă persoane care omit sau uită rezultatele pe care le obţin, reţinând doar insuccesul, nerealizările şi greutăţile pe care le-au întâmpinat de-a lungul drumului. Ce trebuie să se înţeleagă este că motivaţia este o disciplină mentală, iar atunci când vrem să o amplificăm, este recomandat să lucrăm la acest gen de disciplină”, explică psihologul Stelian Chivu.

Unde este atenţia, acolo sunt şi gândurile

Persoanele care sunt demotivate vor vedea întotdeuna partea goală a paharului, omiţând să observe că au făcut paşi importanţi în realizarea a ceea ce îşi propuseră. Important de reţinut este că între motivaţie şi atenţie este o strânsă legătură. ”Acolo unde ne este atenţia, acolo ne sunt şi gândurile şi acţiunile. Dacă ne concentrăm atenţia pe ce nu am făcut încă, trecând uşor peste ceea ce am realizat deja, nu vom face altceva decât să ne diminuăm şi mai mult motivaţia”, detaliază psihologul Stelian Chivu.

În societatea în care trăim, atenţia este extrem de solicitată. Suntem bombardaţi cu tot felul de informaţii, iar dacă nu reuşim să ne concentrăm atenţia pe ceea ce contează realmente pentru noi, ea se va disipa în foarte multe locuri, tinzând să fie atrasă mai degrabă de motivaţiile negative.

”Mie niciodată nu îmi iese nimic” sau ”Orice aş face, am ghinion” sunt câteva dintre ”motivaţiile” cu care se încurajează zilnic unii dintre noi. O altă greşeală pe care o facem este să fim nehotărâţi vizavi de drumul pe care vrem să o luăm. Când nu suntem hotărâţi cu privire la calea de urmat, nu avem nici motivaţie să facem ceva.

”Ce trebuie să se înţeleagă este că, indiferent de situaţie, nu trebuie să renunţăm. Ai reuşit, continuă. Nu ai reuşit, continuă. Atitudinea joacă un rol foarte important aici. Ea trebuie să fie mereu pozitivă, constructivă şi dinamică, înclinată spre acţiune. Un alt element important este să stabilim obiective mici, pe care să le îndeplinim rapid, şi să ne bucurăm de rezultate. Sunt persoane care îşi stabilesc obiective mari, iar când nu reuşesc să le ducă la bun sfârşit, se demotivează total”, punctează psihologul Stelian Chivu.

Un alt aspect important în construirea motivaţiei este recompensa. După ce am realizat un obiectiv, este indicat să ne recompensăm cu ceva ce ne face plăcere. Poate fi o prăjitură, o ieşire în oraş cu prietenii, o excursie sau un cadou. Astfel creierul va dezvolta şi un act reflex, în sensul de a face ceva pentru a primi recompensa. Prietenii şi anturajul sunt şi ei esenţiali în construirea motivaţiei. Dacă sunt depresivi şi ne fură, de regulă, energia, mai devreme sau mai târziu vom intra şi noi în depresie.

”Este important să păstrăm cât mai mult o atitudine pozitivă, să citim cărţi pozitive şi să ne uităm la filme pozitive, dar şi să ne luăm ca mentori persoane pozitive. De asemenea, trebuie să învăţăm să ne controlăm emoţiile şi să învăţăm să le adoptăm pe cele pozitive. Dacă luptăm, putem pierde, dar dacă nu luptăm, am pierdut deja”, concluzionează psihologul Stelian Chivu.