Cum ne influenţează rutina zilnică. Specialist: ne amorţeşte simţurile şi încetineşte serios dezvoltarea creierului

Studiile arată că ceea ce facem zilnic ne defineşte viaţa. Rutina intervine în majoritatea îndeletnicilor curente, chiar dacă majoritatea oamenilor nu conştientizează acest aspect.

Rutina este o deprindere, o obişnuinţă de a acţiona, pe care mulţi dintre oameni nu o realizează. ”Mă scol, mă spăl pe dinţi, mănânc şi plec la serviciu. După ce închei orele de program, mă întorc acasă, mereu pe acelaşi drum. Suntem sclavii propriilor obiceiuri”, explică psihologul Stelian Chivu.

Rutina poate fi pozitivă sau negativă, în funcţie de modul în care fiecare dintre noi se raportează la ea. Grav este că rutina poate duce în timp la un reflex şi apoi la un viciu, spun specialiştii. Este cazul alcoolismului, fumatului sau dependenţa de reţelele de socializare.

Rutinele pot fi preluate din familie, de la şcoală, societate sau anturaj. Rutina poate fi interioară, când vorbim de ticuri verbale, anumite reflexe necondiţionate şi chiar anumite moduri de a gândi, dar şi exterioară, cum se întâmplă în cazul persoanelor care s-au obişnuit să se manifeste într-un anumit mod într-un grup.

”Infractorilor, când văd un poliţist pe stradă, începe să le tremure picioarele. Este o rutină care acţionează ca un reflex în sens negativ”, detaliază psihologul Stelian Chivu. Tot o rutină este şi obişnuinţa multora dintre noi de a gândi mereu pozitiv, indiferent de situaţie sau a se proteja de emoţiile distructive.

Şablonează şi limitează viaţa în cuplu

Rutina are efecte nefaste în cuplu, pentru că ea reprezintă, de fapt, un şablon, o limitare, care te condiţionează, te plafonează. Sunt cupluri în care partenerii devin dependenţi unii de alţii până la punctul în care, dacă unul dintre ei moare, celălalt îl va urma la scurt timp pentru că nu are resorturi psihice şi emoţionale  ca să reziste la un asemenea şoc. În funcţie de cât de mult o conştientizăm, rutina poate fi pasageră, când suntem atenţi la momentul când traversăm strada,  spre exemplu, constantă sau aleasă în mod voit.

Obiceiurile noastre zilnice pot ajunge să ne influenţeze propria neurochimie, în sensul că ele vor ajunge să se manifeste în multe cazuri ca gesturi reflex, spun specialiştii. Este exact ca la condusul maşinii. La început, vom fi foarte atenţi la schimbatul vitezelor şi la ceilalţi participanţi la trafic, dar cu timpul acest lucru se va întâmpla natural, fără niciun efort.

”Între cortex şi neurocortex se vor forma nişte legături neuronale, care ne permit să facem anumite lucruri din rutină. Acest lucru este în general bun, dar trebuie să fim permanent conştienţi, pentru că riscăm să pierdem controlul în anumite situaţii care nu corespund cu cele în care ne-am format rutina”, punctează psihologul Stelian Chivu.

Ucide creativitatea şi plafonează emoţiile

S-a constatat în urma studiilor că rutina ucide creativitatea, plafonează emoţiile şi elimină orice urmă de mister, de necunoscut. Sunt persoane care circulă pe acelaşi drum zeci de ani de la serviciu la domiciliu, fiind practic străini în propriul oraş. Ei nu ştiu decât meseria pe care o practică şi drumul spre casă.

Pentru astfel de oameni totul devine banal. La ei curiozitatea de a afla lucruri noi şi a merge în locuri necunoscute este inhibată. Aceştia nu mai simt nici măcar nevoia de a pune întrebări, deoarece consideră că deja ştiu totul despre ceea ce fac.

Se poate ajunge chiar în situaţia ca rutina să ameţească sau chiar să amorţească simţurile, încetinind dezvoltarea creierului, în condiţiile în care se crează nişte sinapse neuronale, mai pe româneşte, nişte drumuri pe care persoana în cauză este obişnuită să le folosească şi ajunge astfel să nu mai vrea să ştie şi altceva. Intră într-o stare de confort şi nu doreşte să renunţe la ea.

”Există falsa impresie că rutina aduce linişte şi siguranţă. În realitate, ea te limitează enorm, reducându-ţi mult potenţialul şi punându-te în situaţia de a fi incapabil să reacţionezi în situaţii noi. Iau un exemplu banal. Spălatul pe dinţi dimineaţa. Majoritatea dintre noi îl fac inconştient. Poţi într-o zi să te speli pe dinţi conştient de acest lucru, iar în altă zi să zâmbeşti când faci asta. Nu trebuie să fie lucruri radicale, ci mici schimbări la început, care să te scoată din starea de confort şi să pună creierul în mişcare”, explică psihologul Stelian Chivu.

Cum scăpăm de rutină

Primul lucru pe care trebuie să îl facem pentru a ieşi din rutină este să facem mereu noi activităţi. Indicat este să începeţi cu propriile gânduri, programându-vă să gândiţi mereu pozitiv, pentru că acest lucru are un impact major asupra circuitelor neuronale.

Practic, creierul va produce noi neuroni, menţinându-se permanent tânăr, spun specialiştii. Un alt pas este să încercaţi mereu lucruri noi. Nu trebuie să ajungeţi la cealaltă extremă, în sensul să faceţi schimbări doar de dragul schimbării. De exemplu, dacă mergeţi mereu pe acelaşi drum spre serviciu, este bine să vă provocaţi şi să învăţaţi un alt drum pentru a face asta.

Cautaţi mereu să aflaţi diverse lucruri noi. Un exerciţiu extrem de benefic este să începeţi să memoraţi versuri. Fiţi originali, creativi şi daţi mai mult credit propriei intuiţii. Creaţi surprize plăcute celor dragi. Veţi constata că vă veţi încărca mult din bucuria lor.

”Învaţă să te relaxezi, pentru că atunci când faci acest lucru, vei reuşi să descoperi foarte multe lucruri despre tine şi vei reuşi să le corectezi pe cele negative şi să le potenţezi pe cele pozitive”, concluzionează psihologul Stelian Chivu.