De ce rămân oamenii în relaţiile toxice, în ciuda abuzurilor repetate. Teama de abandon, frica oribilă explicată de psihologi

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Ni se întâmplă deseori să vedem o persoană abuzată emoţional, dar care refuză să iasă dintr-o relaţie toxică. Dincolo de ceea ce se vede din exterior, psihologii au o explicaţie pentru incapacitatea unei persoane de a ieşi dintr-o astfel de relaţie. În general, este vorba despre teama de abandon, „dobândită” în urma unor psihotraume din copilărie.

Psihologii spun că există multe persoane care se confruntă cu emoţii precum teama de abandon. Această emoţie, de fapt, îşi are rădăcinile în copilărie şi, deşi atunci când vorbim despre „abandon”, ne gândim mai mult la o separare fizică, teama de separare emoţională este mult mai puternică. Pentru un adult, această teamă se va traduce într-un comportament inadecvat în relaţia de cuplu.

„Atunci când îşi vede partenerul preocupat de altceva, va începe să fe supărat pe el. «Nu-mi mai dă atenţie. Nu mai are nevoie de mine. Mă va părăsi. Sunt foarte supărat/ă. El/ea e vinovat/ă de starea mea. Trebuie să mă răzbun pe el/ea». Conştient sau nu, cam astea sunt gândurile celui care suferă de această teamă de abandon”, explică psihologul clinician Alina Chioreanu.

Asta, mai explică ea, indică faptul că de fapt, abandonul emoţional nu are legătură cu separarea fizică. „Aceste persoane se luptă cu teama de a rămâne singure şi chiar ajung să creadă că este destinul lor, acela de a rămâne singure. Ele, însă, se pot simţi abandonate chiar şi lângă o persoană care este prezentă fizic”, mai arată psihologul.

„Simptomele” fricii de abandon

Persoanele care prezintă această sensibilitate faţă de teama de abandon, mai spune psihologul, se simt adesea singure, neînţelese, se izolează de alţi oameni. „Persoana respectivă îi învinovăţeşte pe ceilalţi pentru modul în care se simte, este critică faţă toţi, dar şi faţă de ea însăşi. Are relaţii scurte, consideră retragerea din orice relaţie justificată, fără să înţeleagă care este contribuţia ei în relaţie. Sau, pe de altă parte, poate să stea într-o relaţie indezirabilă, sau în care se simte nemulţumită, fără să fie capabilă să se desprindă, de teamă şi sperând că situaţia se va remedia”, mai spune psihologul clinician.

De asemenea, mai arată ea, este posibil să dezvolte diferite dependenţe, care poate lua diferite forme. Pe de altă parte, aceste persoane, adesea sunt cele care se vor angaja în relaţii imposibile, ori în care partenerul va fi mai mult plecat ori inaccesibil. „Ele îşi vor recrea cadrul din copilărie, acela cu care erau obişnuiţi, în care părintele era mai mult plecat, ori îi creea sentimentul că e respins, ori că nu poate fi iubit”, mai spune psihologul.

Teama de abandon vine din copilărie

Psihologul Alina Chioreanu spune că cel mai adesea, teama de abandon îşi are rădăcinile în copilărie. „Un părinte prea permisiv sau prea autoritar poate crea această teamă a copilului de a fi abandonat. Expresii de genul: dacă eşti rău, n-o să te mai iubesc, sau: dacă mă mai superi, am să te părăsesc, au acest efect asupra copilului”, mai explică ea.

„Un mediu care nu îi conferă copilului suport emoţional, îl face să creadă că nu este dorit, nu este acceptat, îl învaţă pe copil să-şi reprime emoţiile, iar el va încearca să şi le ascundă, pentru a nu-i supăra pe adulţi. Asta va conduce, în timp, la o scădere semnificativă a stimei de sine”, mai arată psihologul.

Alte cauze care mai pot duce la crearea unor psihotraume pot fi pierderea unui părinte sau divorţul, absenţa părinţilor din viaţa celui mic (munca în străinătate). Prin comparaţie, pot fi părinţi exstenţi fizic în cadrul unei familii, dar care pot fi „mai absenţi” decât cei care sunt cu adevărat plecaţi din sânul familiei (muncă în străinătate, abandon familial, sau, pur şi simplu, indisponibili fizic şi/sau emotional), mai spune ea.

Despre teama de abandon, psihologul spune că este oarecum firească, până la un anumit nivel. „Problema apare atunci când această teamă ne afectează viaţa de cuplu, relaţia”, mai explică Alina Chioreanu. De asemenea, mai spune ea, persoanele care au fost abandonate vor abandona inconştient, la rândul lor, în relaţiile viitoare şi le va fi greu să se conecteze cu nevoile celuilalt.

„Cel mai important lucru este să conştientizăm şi să încercăm să ne vindecăm rana unui abandon, să înţelegem că este rana noastră şi doar noi o putem vindeca”, conchide psihologul clinician.

Baia Mare



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite