Cum apare bucuria de-a face rău altcuiva. Ce sunt meta-emoţiile şi de ce e foarte important să le controlăm
0Fiecare dintre noi experimentează zilnic meta-emoţii, fără să fie conştienţi că stările pe care le au pot produce o explozie de emoţii toxice. Literatura şi filmele sunt cele mai puternice generatoare de meta-emoţii, dar sunt gradual înlocuite de jocurile video şi reţelele de socializare.
Puţini dintre noi au auzit de meta-emoţii, cu toate că le experimentează zilnic. Ştiinţific vorbind, meta-emoţiile sunt un set organizat şi structurat de emoţii şi cogniţii ce apar în urma altor emoţii şi cogniţii. Mai pe româneşte, meta-emoţia se referă la ideea că ori de câte ori ne confruntăm cu o anumită emoţie, avem de-a face cu emoţii ulterioare legate de modul în care am experimentat emoţia primară. Practic, sunt emoţii din care derivă alte emoţii. Dacă nu suntem atenţi la propriile stări, emoţiile care derivă din acestea ne vor împinge către impulsivitate, furie, deznădejde şi violenţă.
”Există situaţii în care meta-emoţiile pozitive generează emoţii negative, cum se întâmplă atunci când ne bucurăm de răul altcuiva”, explică psihologul Stelian Chivu. Există însă şi reversul medaliei. Sunt persoane care experimentează emoţii negative după o emoţie pozitivă. Este cazul celor care se simt ruşinaţi atunci când au un sentiment de bucurie.
Fiecare dintre noi poate face un simplu test pentru a verifica dacă s-a aflat recent într-una din situaţiile expuse anterior. De pildă, dacă atunci când se gândesc la şeful de la job, se simt stresaţi. Primul pas pentru a elimina această meta-emoţie negativă este conştientizarea.
După ce realizăm că această stare apare fără voia noastră şi nu o putem controla, apare neîncrederea în propriile forţe, apoi anxietatea şi ajungem să ne simţim ruşinaţi de propria persoană. „Acesta este doar un exemplu, un carusel de emoţii, pe care fiecare dintre noi îl trăieşte sau l-a trăit la un moment dat, doar că nu l-a conştientizat”, spune psihologul Stelian Chivu.
Este extrem de important să ştim permanent ce gen de emoţii sunt generate de alte emoţii aparent pozitive. Şi asta pentru că meta-emoţia bucuriei, de pildă, poate apărea şi atunci când am făcut rău sau ne-am răzbunat pe cineva.
”Meta-emoţiile negative ne pot ajuta, dacă le conştientizăm, pentru că, prin intermediul lor, ne putem regla comportamentul şi ne formăm caracterul. Ne putem cere scuze, de pildă, dacă ne-am înfuriat şi am ţipat la cineva”, susţine psihologul Stelian Chivu.
Meta-emoţiile disfuncţionale
Există şi o categorie de emoţii primare care sunt total disfuncţionale. De pildă, ne supărăm că ne-am înfuriat. Evident, singurii cărora le facem rău suntem doar noi înşine. Tocmai de aceea este necesar să fim atenţi la meta-emoţiile pe care le simţim, pentru că ele amplifică substanţial emoţiile care derivă din ele.
”Există chiar şi meta-emoţii evaluative, ce te fac de pildă, să te condamni pentru că te-ai înfuriat. Aceste emoţii primare sunt utile atunci când le înţelegem şi le integrăm în mod pozitiv, astfel încât să ne ajute să ne formăm un caracter şi o atitudine pozitive”, explică psihologul Stelian Chivu.
Literatura şi filmele, cele mai întâlnite meta-emoţii
Potrivit specialiştilor, literatura şi filmele reuşesc să provoace meta-emoţiile întâlnite la majoritatea dintre noi. Motivul este simplu. Cei în cauză se transpun de cele mai multe ori în pielea personajelor, trăind efectiv naraţiunea sau acţiunea din cărţi şi filme.
”Literatura şi filmele au fost înlocuite treptat de jocurile video şi de reţelele de socializare. Se ajunge de multe ori la situaţia ca cei care au ajuns dependenţi să stea ore în şir pe reţelele de socializare căutând ceva, fără să ştie însă prea bine ce caută. Este o meta-emoţie extrem de periculoasă”, spune psihologul Stelian Chivu.
Practic, stă în puterea noastră să alegem activităţile pe care le facem zilnic, astfel încât să evităm formarea în timp a unor meta-emoţii toxice. Managementul gândurilor este la fel de important pentru că ne permitem să controlăm şi să eliminăm emoţiile distructive.
Reevaluarea cognitivă
Putem scăpa relativ repede de meta-emoţiile negative. Este suficient să reinterpretăm situaţiile de viaţă în care nu am reacţionat aşa cum ne-am fi dorit. De pildă, să nu ne mai condamnăm atunci când ne înfuriem. La fel de eficientă în procesul de vindecare este autocompasiunea. Sunt persoane care ajung în timp să se hrănească cu tristeţe. Se autovictimează mereu şi consideră că nu li se poate întâmpla nimic bun, iar pe deasupra se mai şi supără când fac asta.
Primul pas spre vindecare este să înţeleagă ce li se întâmplă şi să nu se mai judece atât de aspru. ”Întotdeauna, o persoană pozitivă, optimistă, îşi va găsi propria cale către echilibrul interior”, conchide psihologul Stelian Chivu.
Vă recomandăm să citiţi şi:
De ce mintea face de multe ori asocieri şi alegeri greşite. Explicaţiile unui psiholog
Efectele psihologice ale rugăciunii. Cum reuşesc călugării să atingă pacea mentală