Cea mai nouă insulă de pe Dunăre a fost recunoscută oficial drept „pământ românesc”. Urmează să fie denumită
0
Administraţia Fluvială a Dunării de Jos (AFDJ) Galaţi a anunţat că a făcut măsurătorile necesare şi a introdus-o în hărţile de navigaţie, ceea ce înseamnă că este cert că nu mai este vorba doar de un capriciu al fluviului, ci de un fenomen natural ce nu poate fi controlat.
Insula care se naşte, de câţiva ani, în mijlocul Dunării, chiar în dreptul oraşului Galaţi, are, de câteva zile, statut oficial. Reprezentanţii Administraţiei Fluviale a Dunării de Jos (AFDJ) Galaţi au anunţat că au făcut măsurătorile necesare şi că au introdus noua formă de relief în hărţile de navigaţie.
De altfel, deşi fenomenul formării insulei a produs destul de multe „valuri” în presă, trebuie spus că nu avem de-a face cu un lucru tocmai ieşit din comun pe cursul Dunării. La şase kilometri în amonte (spre Brăila) există insula cu numele Veriga, lungă de 1,5 km şi lată de 80-200 de metri, care s-a format în urmă cu circa 50-60 de ani, ca în acelaşi mod. Acum este acoperită de copaci şi pare veche de când lumea.
De asemenea, 15 kilometri în aval (aproape de confluenţa Prutului cu Dunărea) se află Insula Cailor, o formaţiune sedimentară mult mai veche, care apare şi în relatări vechi de peste un secol. Insula are aproape doi kilometri lungime şi circa 500 de metri lăţime şi este denumită aşa deoarece pe ea trăieşte o herghelie de cai sălbatici.
Revenind la cea mai recentă insulă de pe Dunăre, acesta a devenit vizibilă din anul 2014 (când avea la suprafaţă doar câşiva metri pătraţi), iar cu timpul s-a tot extins şi s-a înălţat. Potrivit cartografierii făcute de AFDJ, are 800-900 de metri lungime şi 80-100 de metri lăţime atunci când cota fluviului se înscrie în nivelul mediu (200-400 cm), însă poate ajunge la peste 2,5 km lungime şi peste 200 m lăţime dacă nivelul fluviului scade sub 100 cm.
Trebuie spus că nivelul Dunării este măsurat convenţional şi nu reprezintă de fapt adâncimea fluviului. Astfel, la o cotă hidrologică de 100 cm, adâncimea şenalului navigabil a Dunării este, la Galaţi, de cel puţin 7,6 metri.
AFDJ Galaţi a făcut în ultimele decenii lucrări de dragaj destul de costisitoare pentru a ţine sub control bancul de nisip recunoscut acum ca insulă, însă de trei ani tactica a fost schimbată: natura a fost lăsată să-şi urmeze cursul, iar şenalul navigabil a fost mutat mai spre malul pe care se află oraşul Galaţi. De altfel, spun autorităţile, navigaţia nu este afectată în niciun fel.
„Nu este nici un pericol pentru navigaţie. Insula se va stabiliza, în sensul că pe această formaţiune se vor depune în continuare aluviuni, iar dacă pe ea va creşte vegetaţie şi, în timp, această vegetaţie va ajunge la maturitate, atunci insula se va stabiliza şi mai mult. Ar fi benefic să fie protejată puţin în amonte, să nu se erodeze, şi în final insula va lucra ca un epiu, adică va împărţi curentul de apă şi la malul stâng, şi la malul drept. Astfel la un moment dat se vor crea şi la un mal şi la altul al Dunării adâncimi pentru navigaţie”, a precizat Dorian Dumitru, directorul general al AFDJ Galaţi.
Faptul că de doi ani insula nu a mai dispărut sub apă oricât de mult a crescut Dunărea a dat un avânt terinil, pe internet, gălăţenilor cu imaginaţie, care au căutat un nume peticului de pământ, dar s-au gândit şi la o serie de utilizări.
„Decoraţiuni” moderne pe cea mai nouă insulă a Dunării FOTO C Crangan
Astfel, au fost avansate denumiri precum „Cocuţa” (după plaja care a funcţionat în apropiere vreme de mai bine de un secol), „23 August” (după numele de dinainte de 1989 al localităţii IC Brătianu, aflată nu departe) sau „Lăţimea” (după o cunoscută baltă de pe malul tulcean).
Au existat şi versiuni mai ciudate, cum ar fi „La naiba PSD” (după un mesaj scris pe limba de nisip vara trecută), „Picu Roman (controversatul viceprimar al oraşului Galaţi), „Belina de Jos” sau chiar „Sex, drugs&drinks” (după o mesaj pus pe insulă după o declaraţie scandaloasă a viceprimarului amintit). N-au lipsi nici romanticii din această provocare, numele propuse fiind: „Paradisul iubirii”, „Plaja secretă” sau „Insula iubirii”.
Unii, mai ecologişti din fire, au propus împădurirea urgentă a insulei şi transformarea ei în arie protejată. Alţii au văzut însă potenţialul turistic, propunând ca acolo să se facă fie un hotel, fie un parc de distracţii. S-a vorbit despre un port de iahturi, despre un muzeu al pescuitului, ba chiar şi despre o biserică a marinarilor.
CITIŢI ŞI:
Ce fac peştii din statul paralel atunci când n-au ce face? Desigur, o orgie cu spume!
Se încarcă comentariile...
