Ce este important să gândim când mâncăm. Cum putem încărca pozitiv mâncarea şi ce sunt mesele sacre

Foto: arhivă Adevărul

Masa este unul dintre cele mai importante momente ale zilei. Sănătatea noastră va depinde de gândurile şi emoţiile pe care le avem când ne aşezăm la masă, de ceea ce se întâmplă în jurul nostru atunci, dar şi de cât de concentraţi suntem pe acest proces fiziologic.

Mulţi dintre noi privesc mâncatul ca pe un proces fiziologic banal, căruia nu ar trebui să i se dea prea mare importanţă, însă lucrurile nu stau deloc aşa. ”Mâncatul poate fi psiholog, emoţional şi chiar fizic. Cei care mănâncă doar fizic, nu fac altceva decât să pună kilograme în plus pe ei. Dacă mâncăm şi avem o stare emoţională pozitivă, putem trăi bucuria, chiar fericirea gustului mâncării pe care o servim. Persoanele care mănâncă şi mental, adică se gândesc doar la acest lucru în timpul mesei, pot chiar să alchimizeze anumite elemente nesănătoase din mâncare”, explică psihologul Stelian Chivu.

Mâncatul este un proces extrem de important pentru organism, fiind clasat pe locul al doilea după sex de studiile de specialitate. Mesele sunt de mai multe feluri, pornind de la mese oficiale, mese de afaceri, mese de curtoazie şi până mese de sărbătoare, familiale şi mese sacre. 

Mesele sacre sunt cele în care românii i-au împărtăşanie de la biserică sau când fac colivă pentru cinstirea morţilor, de pildă. Starea cu care mâncăm este vitală pentru modul în care organismul va digera alimentele, iar aceasta nu are legătură cu poziţia socială sau starea materială. ”Pot să mănânc pe genunchi pentru că nu am atunci altă posibilitate şi să fiu foarte fericit sau pot mănânc într-un restaurant luxos şi să mă simt deprimat. Ce trebuie reţinut de aici şi este foarte important este că fiecare dintre noi are capacitatea de a încărca mâncarea. Pot să mănânc un sandviş şi să am gânduri pozitive, iar acest lucru va ridica vibraţia mâncării sau pot mânca caviar şi să fiu supărat pentru că nu am găsit şi şampanie”, punctează psihologul Stelian Chivu.

Principalul lucru pe care e necesar să ne focalizăm când mâncăm sunt gândurile. Acestea trebuie să fie mereu pozitive, iar ele vor aduce automat şi emoţii pe măsură. Calitatea alimentelor, legumelor şi fructelor pe care le consumăm este şi ea foarte importantă. Una este să mănânci o salată de legume şi cu totul altceva este să consumi cu preponderenţă parizer şi salam.

”Când mâncăm stresaţi, corpul face eforturi pentru a digera alimentele, indiferent de calitatea acestora. Şi asta pentru că organismul se va concentra pe situaţia stresantă pentru a o elimina, pe principiul <<luptă sau fugi>> şi mai puţin pe procesul de digestie. Din această cauză apare burta, depunerile de grăsime, crampele abdominale, balonările şi senzaţiile de vomă”, detaliază psihologul Stelian Chivu.

Gândurile şi emoţiile sunt asimilate în organism cu mâncarea

Puţini dintre noi au privit mâncatul ca pe un proces în care corpul nostru se deschide exteriorului pentru a primi alimentele  cu care ne hrănim. Dacă nu suntem focalizaţi la acest proces şi la gândurile şi emoţiile noastre, dar şi la atmosfera din jurul nostru, care poate fi tensionată sau potenţial stresantă, vom trimite în corpul nostru  nu numai mâncarea, ci şi ideile şi stările negative pe care le avem sau pe care le preluăm de la cei de lângă noi.

”Tristeţea nu se tratează cu mâncare. Sunt multe persoane care în urma unei despărţiri sau a unui eveniment trist din familie au tendinţa să se refugieze în mâncare. Creierul dezvoltă la nivel de cortex şi neocortex tendinţa de a crea o plăcere. Când o persoană are o suferinţă, creierul caută o cale de a o compensa cu o plăcere prin mâncare, ceea ce nu este în regulă”, explică psihologul Stelian Chivu.

Sunt persoane care s-au obişnuit să mănânce şi să scrie la calculator sau să se uite la ştiri, iar acest obicei se va dovedi extrem de nociv pe termen mediu şi lung. Pe vremuri, românii priveau aşezatul la masă ca pe ceva sacru. Se spunea mai întâi o rugăciune, iar în timpul mesei nu se vorbea decât foarte rar. Erau obiceiuri care veneau din înţelepciunea populară, iar multe dintre ele s-au pierdut sau sunt ignorate în prezent.

”Strămoşii noştri au înţeles de atunci un lucru foarte simplu. Informaţiile care sunt spuse la o masă sunt efectiv asimilate de organismul nostru. Mesele de afaceri se organizează pentru că persoanele în cauză au tendinţa să se deschidă şi să comunice altfel”, subliniază psihologul Stelian Chivu.

Legătura dintre hrană, stres şi boală

În 2013, cercetătorii Universităţii din Barcelona au testat 7.000 de adulţi., constatând că cei care au mâncat într-un mediu stresant au devenit extrem de vulnerabili la îmbolnăviri. Specialiştii au concluzionat că celulele din corpul nostru nu se hrănesc doar cu energia provenită din alimente, ci şi cu informaţiile transmise de gândurile şi emoţiile noastre. 

”Un măr are nevoie de minerale, de apă şi în mod special de lumină pentru a creşte. Fără lumină, viaţa însăşi ar fi în pericol. Prin urmare, este corect să spunem că atunci când îngurgităm mâncarea, noi mâncăm şi lumină. Cu cât hrana este mai puternic procesată, cu atât noi vom acumula mai puţină lumină. Fiecare fruct şi legumă înmagazinează o mare cantitate de apă, la fel ca şi organismul uman, care conţine 70% apă. Prin urmare, când ne aşezăm la masă, putem programa mental hrana cu un program de sănătate sau un program de slăbire sau orice altceva ne interesează, numai să fie pozitiv”, explică psihologul Stelian Chivu.

Când mâncăm conştient şi încărcăm mental mâncarea cu programe pozitive, creierul va secreta anumite substanţe chimice, care pregătesc organismul pentru o digestie optimă. ”Este important să îi dăm corpului ce ne cere, când ne cere. Poate simţim nevoia să mâncăm salate sau fructe, iar dacă aşa este cazul, este bine să îi oferim aceste lucruri. Asta nu înseamnă că trebuie să îi oferim băutură sau mâncare nesănătoasă pe considerentul greşit că asta ne cere.  Sănătatea mâncării va fi întotdeuna condiţionată de sănătatea gândurilor şi emoţiilor noastre. Schimbându-ne modul de a gândi, schimbăm şi chimia creierului, iar kilogramele în plus nu vor mai fi o problemă”, concluzionează psihologul Stelian Chivu.