Un elev a făcut o hartă imensă a lumii şi vrea să intre în Cartea Recordurilor GALERIE FOTO
0Un tânăr vrea să intre în Guinness Book după ce a muncit peste doi ani pentru a contura întreg mapamondul şi a reprezenta oraşele din fiecare ţară.
Cristian Cazacu are 14 ani şi este elev în clasa a VII-a la Şcoala Anghel Saligny din Focşani. El intenţionează să intre în Cartea Recordurilor, după a realizat de unul singur o hartă gigant a lumii. Cristian a manifestat, încă de la o vârstă fragedă, preocupări cu totul diferite de ceilalţi copii de seama sa, cartografia fiind un domeniu care l-a captivat din momentul în care a citit primul manual de geografie care i-a căzut în mână, pe vremea când încă nu mergea la şcoală. De atunci, a început să construiască hărţi, mai mici sau mai mari, cu care şi-a tapetat pereţii de acasă. Însă în ultimii doi ani şi jumătate a dus o muncă titanică pentru a realiza singur, în camera sa, cea mai mare hartă din lume făcută manual.
Practic, elevul şi-a dedicat aproximativ cinci ore în fiecare zi pentru a contura întreg mapamondul şi a scrie cu mâna sa toate oraşele din fiecare ţară. „Ştiu să scriu şi să citesc de la vârsta de trei ani. Pentru mine a fost o mare curiozitate să descopăr în manualul de geografie statele lumii, cu hărţile lor. Am început să fac primele schiţe prin clasa a doua şi de atunci am făcut zeci de hărţi. Poate sună curios din partea unui copil, dar nu-mi plac calculatorul şi televizorul. Consider televizorul o mare pierdere de timp, care nu te învaţă nimic bun, şi atunci sigur că prefer să fac ceva care mă fascinează", a spus Cristian Cazacu.
Zeci de ore de documentare
Tânărul a subliniat că modul de concepere a hărţilor nu este un lucru uşor, mai ales că în spatele fiecărei linii de demarcaţie sau graniţe stau ore întregi de documentare despre ţara sau ţinutul pe care Cristian îl redă pe hârtie. „Hărţile mele nu sunt copiate din Atlasul Geografic. Am o anumită cheie după care le realizez şi trebuie să ţin cont neapărat de paralele şi de meridiane, pentru că altfel nu-mi ies. Muncesc cam cinci ore pe zi la ele. Harta Americii, spre exemplu, mi-a luat mult timp să o termin, dar înainte am adunat şi mai multe ore de informare despre toate statele care compun acest continent. Geografia este pasiunea mea", a mărturisit Cristian Cazacu.
Profesorul său de geografie, un dascăl cu vocaţie în meseria pe care şi-a ales-o, confirmă că băiatul este extrem de activ la orele sale, fiind atras de natură şi de tot ceea ce îl înconjoară. „Meritul meu nu este atât de mare, pentru că acest copil este pasionat de foarte mic de geografie. Tot ce pot să spun este că părinţii săi au avut un rol deosebit în evoluţia lui. Am fost împreună cu Cristian şi colegii lui în tabere şi a manifestat interes pentru locurile care l-au impresionat. Nu este întrebare la ora de geografie la care să nu ştie să răspundă. Este un copil cu orizonturi deschise", a ţinut să precizeze profesorul de geografie Octavian Dragomir.
Olimpic la biofizică
Pe lângă cartografie, Gabriel a studiat foarte mult şi astronomia, respectiv planetele din sistemul solar, iar rezultatele foarte bune l-au propulsat „de pe pământ direct la sateliţi", aşa cum îi place să spună, în lotul judeţean pentru olimpiada de biofizică. Deşi spune că e încă prea devreme să se gândească la carieră, Cristian mărturiseşte că ar vrea să lucreze în domeniul geografiei. „Îndrăznesc să spun că aş vrea să mă fac geograf, fără ca aceasta să însemne să mă limitez la a fi doar un profesor de geografie. Vreau mult mai mult, să explorez şi să-mi satisfac multele curiozităţi pe care le am", a adăugat Cristian Cazacu. Până atunci, însă, şi-a propus să omologheze harta la care a muncit sute de zile şi să o înscrie în Cartea Recordurilor. În acest demers va fi ajutat de Asociaţia „Pe Aripile Cunoaşterii", din cadrul Universităţii din Bucureşti.
O hartă cât tavanul facultăţii
Harta realizată de Cristian Cazacu măsoară 18 metri pătraţi şi a fost expusă de curând pe tavanul Facultăţii de Geografie din cadrul Universităţii din Bucureşti. Elevul a fost sprijinit în demersul său de o studentă la această facultate, care este şi preşedintele Asociaţiei „Pe Aripile Cunoaşterii".























































