Fotografii inedite de la inaugurarea Mausoleului Mărăşeşti. Printre participanţi, regii Carol al II-lea şi Mihai, patriarhul Miron Cristea FOTO

Oficialităţile prezente la eveniment FOTO: România ilustrată

Considerat a fi unul dintre cele mai impunătoare monumente din ţară, Mausoleul de la Mărăşeşti, pe frontispiciul căruia stă scris „Întru slava eroilor neamului", a fost construit pe locul în care, în vara anului 1917, armata română i-a ţinut piept cu eroism celei germane.

Iniţiativa ridicării unui mausoleu la Mărăşeşti s-a luat  la Congresul Societăţii Ortodoxe Naţionale a Femeilor din România desfăşurat în anul 1919, la care participau reprezentantele acestei organizaţii de pe tot cuprinsul României.

Pentru obţinerea de fonduri, încă din anul 1919 s-au lansat peste 9.000 de liste de subscripţie. Locaţia Mausoleului s-a stabilit pe cele 20 hectare cedate de către George G. Ulise Negroponte, proprietarul pământurilor din zona aleasă pentru monument, întocmindu-se şi un Act de donaţie, la  14 iulie 1921.

Inaugurarea Mausoleului s-a făcut la 18 septembrie 1938, în prezenţa regelui Carol al II-lea şi a numeroase oficialităţi precum patriarhul Miron Cristea, generalul Gheorghe Argeşeanu - ministrul Forţelor Armate, Alexandrina Cantacuzino - preşedinta Societăţii Naţionale a Femeilor Ortodoxe din România, voievodul Mihai şi o impresionantă galerie de oameni politici şi de cultură, veterani de război şi locuitori din comunele şi oraşele din fostul Judeţ Putna şi din celelalte judeţe au participat la festivităţile care au marcat deschiderea Mausoleului Eroilor din Mărăşeşti.

În confruntările de la Mărăşeşti au murit 480 de ofiţeri şi 21.000 de soldaţi români, în prezent mausoleul adăpostind nu mai puţin de 5.073 de soldaţi şi ofiţeri în 154 de cripte individuale şi nouă cripte comune

În centrul mausoleului Mărăşeşti se află sarcofagul generalului Eremia Grigorescu, decedat la data de 21 iulie 1919, fost Prim Cavaler al Legiunii de Onoare, decorat cu Steaua României şi Ordinul „Sfântul Gheorghe şi Sfânta Ana" al Ţarului Rusiei.

Pe „Culoarul Cavalerilor", alături de maiorul Grigore Ignat şi locotenentul Gabriel Pruncu, este şi mormântul Măriucăi Zaharia, copila de 12 ani din comuna Haret care a ajutat armata romană, transmiţând din nucul aflat în spatele casei date despre înaintarea nemţilor, până în momentul în care a fost doborată de glonţul unui lunetist german.

De asemenea, în incinta mausoleului Mărăşeşti a fost amenajat, într-o clădire separată, un muzeu al luptelor desfăşurate pe aceste locuri, care cuprinde fotografii şi diverse documente, armament şi echipament militar din dotarea armatei române la vremea respectivă, precum şi obiecte personale ale sublocotenentului Ecaterina Teodoroiu, căzută în timpul luptelor desfăşurate pe Valea Şuşitei.

„Începând din acest an, Muzeul Vrancei va dedica această zi amintirii sacrificiului celor care au construit monumentul în memoria eroilor care au luptat pentru păstrarea fiinţei naţionale, a tradiţiilor, culturii, credinţei şi valorilor care formează identitatea unui popor. Vom reveni cu detalii despre programul simpozionului care se va desfăşura pe 18 septembrie 2021, la Muzeul Armelor de la Mausoleul din Mărăşeşti.
PS: fotografii preluate din „România ilustrată”, Anul XII, nr. 610, 21 septembrie 1938, via https://www.bcucluj.ro”, anunţă Muzeul Vrancei.

Vă mai recomandăm:

Unde se află cele mai multe osuare dedicate eroilor din Primul Război Mondial. Hitler s-a arătat interesat de unul dintre ele FOTO

Patru mausolee din Vrancea, propuse pentru patrimoniul UNESCO