FOTO Fântâna de colecţie dedicată guvernantei care s-a ocupat de educaţia copiilor unei celebre familii de boieri intelectuali

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Fântâna a fost săpată în secolul XIX, de meşteri italieni, la îndemnul celei care a fost sora poetului romantic Alexandru Sihleanu.

În comuna Sihlea, din judeţul Vrancea, au locuit câteva familii de vază din perioada secolului XIX. Zamfirache Sihleanu, fiul unui mare boier al timpurilor, fost paharnic şi administrator al fostului judeţ Râmnicu Sărat, a construit la Sihlea un impresionant castel, cu ajutorul celor mai importanţi arhitecţi ai vremii.

Un castel înconjurat de un parc imens, în care a văzut lumina zilei fiul său, Alexandru Sihleanu, unul dintre poeţii romantici, apreciat extrem de marele Mihai Eminescu, care din păcate nu a trăit decât 23 de ani.

În parcul fostului castel, dar şi în restul comunei, au fost lăsate comunităţii de către familia sihlenilor câteva fântâni, pentru a potoli setea localnicilor aflaţi într-o zonă unde apa era şi este şi astăzi un lux.

Una dintre fântâni este însă deosebită şi poartă denumirea de “Puţul madamei Adela Matez”, o guvernantă de origine franceză care s-a ocupat de educaţia copiilor familiei Elena şi Constantin Grădişteanu, moştenitorii castelului, Elena fiind sora poetului Sihleanu.

Soţul ei, Constantin Grădişteanu, a fost ministru de finanţe şi conform inscripţiei, fântâna a fost săpată în anul 1886, de meşteri italieni, an în care familia Grădişteanu termina extinderea castelului după planurile arhitectului austriac Holtzer.

Localnicii spun că Adela Mazet avea grijă de copiii familiei Grădişeanu. Deşi de origine franceză, mormântul acesteia se află în cimitirul satului Sihlea.

Imagine indisponibilă

Fântâna are şi o poveste, în sensul că a fost construită la îndemnul Adelei Mazet, care a cerut stăpânilor să fie săpat un puţ adânc, pentru ca oamenii să bea apă bună.

Fântâna este construită din blocuri mari de piatră, o realizare rară pe vremuri. Astăzi, apa din fântână nu mai este bună de băut, dar autorităţile locale au reuşit totuşi să păstreze amintirea acestui loc.

Imagine indisponibilă

Tot familia Grădişteanu a construit şi fântâna din curtea Hanului "Vulpea cu strugure", ridicat in 1888 in centrul satului Sihlea, un loc în care sora poetului organiza “Serbările Sihleanu”, în memoria fratelui dispărut prea devreme, serbări care au continuat până în zilele noastre.

De menţionat că fiica Elenei Grădişteanu, Maria, s-a căsătorit cu Scarlat, fiul unui mare politician al vremii, Ion Ghica, fost prim-ministru de trei ori.

Localnici spun că boierii sihleni au fost foarte iubiţi, pentru că au făcut mult bine satului, pe lângă castel fiind construită o şcoală, un han şi o biserică. De asemenea, copiii satului erau trimişi la studii, iar oamenii cu probleme medicale aveau întotdeauna rezervate la spitale cunoscute din Bucureşti.

Din acest motiv, când a izbucnit răscoala din anul 1907 castelul familiei Grădişteanu a fost apărat de elementele străine chiar de către săteni, în condiţiile în care în alte localităţi ţăranii au dat foc conacelor boiereşti.

De altfel, Şcoala Gimnazială din comuna Sihlea funcţionează de zeci de ani în conacul boieresc ridicat la mijlocul secolului al XIX-lea şi poartă numele urmaşilor acestora, “Principele Şerban Ghica şi Principesa Aristiţa Ghica”.

Conacul a trecut prin mai multe cutremure şi bombardamente în cele două războaie mondiale, dar a rezistat.

Structura de rezistenţă s-a şubrezit iar clădirea a beneficiat în timp doar de lucrări de întreţinere.

Astăzi, ansamblul memorial şi de arhitectură Sihleanu-Grădişteanu-Ghica din satul Sihlea, datând din secolul al XIX-lea, cuprinde castelul Sihleanu-Grădişteanu-Ghica (1830), biserica „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena” (1860–1866) şi bustul poetului Alexandru Sihleanu (1914), fiind clasificat ca monument memorial sau funerar.

Focşani



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite