„Dracula Park“, cel mai răsunător eşec turistic din România

FOTO Arhivă

În total, la nivel naţional s-au strâns atunci prin subscripţie publică 107 miliarde de lei vechi, adică peste două milioane de euro.

În anul 2001, Guvernul Adrian Năstase, prin ministrul Turismului de la acea vreme, Dan Matei Agathon, lansa o subscripţie publică prin care se adunau bani pentru dezvoltarea a ceea ce se dorea a fi cel mai mare parc tematic din Estul Europei.

Potrivit proiectului, construcţia ar fi trebuit realizată în vechea cetate medievală a Sighişoarei, pe platoul Breite, pe o suprafaţă de 50 de hectare, investiţie evaluată la acea vreme la peste 40 de milioane de dolari.

Aici ar fi trebuit să se construiască Castelul Dracula, o altă clădire numită generic Institutul Internaţional de Vampirologie, cu foarte multe săli de conferinţe şi laboratoare care comunicau între ele prin tuneluri subterane, un hotel şi un restaurant, dar şi pensiuni, cabane şi magazine.

Proiectul „Dracula Park" nu s-a mai realizat vreodată, iar investitorii, în general mici întreprinzători,aproximativ vreo 14.000 de români, şi-au luat o mare ţeapă pentru că nu au primit banii înapoi. Oamenii au crezut în proiect după ce chiar primii oameni ai statului au cumpărat acţiuni.

La vremea respectivă Adrian Năstase a investit 102 milioane de lei vechi în pachetul de acţiuni, în vreme ce Agathon şi-a pus la bătaie salariul pe o lună, respectiv 15,3 milioane de lei. Şi Marian Oprişan, preşedintele Consiliului Judeţean Vrancea, a cumpărat în ianuarie 2002 acţiuni în valoare de 25 de milioane de lei vechi, de la BCR, sucursala care coordona vânzarea de acţiuni.

În total, la nivel naţional s-au strâns atunci prin subscripţie publică 107 miliarde de lei vechi, adică peste două milioane de euro, cei mai mari acţionari la Dracula Park fiind companiile Brau Union, cu 15 miliarde de lei vechi, şi Coca Cola, cu aceeaşi sumă.

Cei mai mulţi deponenţi însă, cei aproximativ 14.000 de oameni simpli, deţin 45% din acţiuni, insuficient pentru a avea controlul asupra acţiunilor. În momentul de faţă, există o asociaţie a deponenţilor care încearcă să recupereze sumele puse în joc, dar lucrurile merg greu în această direcţie.

Recent, ministrul Culturii a exclus posibilitatea ca acest proiect să fie reconsiderat. "Dorinţa de a face din Sighişoara un Dracula Park este o idee care acum nu se va mai putea concretiza, pentru că prioritatea este reconstrucţia autenticităţii sitului, nu de a face un obiectiv turistic", a spus Corina Şuteu.