De unde vine expresia „Garda moare, dar nu se predă“
0Expresia a fost folosită într-o mare bătălie de la începutul secolului XVIII, care a dus la abdicarea împăratului Franţei, Napoleon I.
Celebra bătălie istorică de la Waterloo, unde împăratul francezilor Napoleon este învins de armatele Angliei şi Prusiei, pe 18 iunie 1815, a făcut posibilă această expresie des uzitată astăzi.
Generalul francez Pierre Cambronne, care se afla în fruntea unei divizii de grenadieri din care nu mai rămăsese decât o mână de oameni încolţiţi din toate părţile de către oştile duşmane, zăcea rănit pe câmpul de bătălie.
Când englezii i-au cerut să se predea, el a răspuns: Le garde meurt et ne se rend pas (garda moare, dar nu se predă), cuvinte care au apărut patru zile mai târziu în jurnalul parizian L independant.
“Aceste vorbe vestite au început să fie folosite tot mai mult, chiar şi în împrejurări comice, începuturile aparţinând tot francezilor. Alexandre Dumas scrie într-o lucrare a sa că Anglia voia să aibă un hipopotam femelă şi s-a adresat lui Abas Paşa, vice-regele Egiptului. Acesta a postat patru pescari pe malurile Nilului ca să captureze primul hipopotam femelă care se va naşte, căci nici vorbă nu poate fi să capturezi viu un hipopotam adult: <<hipopotamii mor, dar nu se predau>>”, scrie I. Berg în dicţionarul de cuvinte, expresii, citate celebre.
Conotaţia extinsă a acestei expresii, des folosită astăzi, este să trăim viaţa până la capăt, luptând continuu cu provocările pe care ni le pune în faţă.