Ce mai fac administraţiile locale cu banii publici: plătesc amenzi, stimulente COVID-19, cumpără servicii de catering
0
În urma misiunilor de audit financiar desfăşurate de Camera de Conturi din Vrancea la cele 25 de unităţi administrativ-teritoriale au fost constatate prejudicii de 5,9 milioane de lei şi abateri de 131 de milioane de lei.
Raportul public pe anul 2020 cuprinde observaţiile Camerei de Conturi Vrancea asupra conturilor de execuţie întocmite la entităţile de interes local auditate în anul 2021.
Camera de Conturi Vrancea a constatat o serie de nereguli în activitatea administraţiilor locale, pentru care a fost estimat un prejudiciu de 5,9 milioane lei.
Este vorba în special de achiziţii făcute de administraţiile locale, fără o bază legală, fapt pentru care s-a ajuns ca de la bugetele locale să fie plătite sume pentru o serie de servicii care nu îşi aveau locul.
Astfel, Primăria Bogheşti a plătit din buget convorbiri telefonice internaţionale făcute de angajaţi, lucru imputat de Camera de Conturi.
La Nereju, Primăria a efectuat plăţi nelegale pentru achiziţionarea unor produse alimentare, dar a achitat de la buget şi două amenzi aplicate de Compania de Autostrăzi unor salariaţi, fără să fie recuperate de la persoanele responsabile.
În comuna Cîmpuri, primarul a încuviinţat acordarea de drepturi salariale mai mari viceprimarului, adăugându-i la venituri sporuri pentru investiţii din fonduri nerambursabile, dar şi o indemnizaţie de hrană.
La Panciu, Primăria a plătit şi achiziţionat şi din fonduri publice servicii de catering.
Un caz aparte este cel al comunei Slobozia Bradului, acolo unde primarul a găsit de cuviinţă să le dea tuturor salariaţilor un stimulent de risc în valoarea de 2.500 de lei/lună/persoană pentru cele două luni din perioada stării de urgenţă COVID-19.
„Sporul de COVID a fost dat în baza Decretului 195, care face referire la Starea de Urgenţă. Sunt economii care s-au făcut la bugetul local şi de aici am luat banii”, a declarat pentru „Adevărul“ primarul Merlin Ivancea.
Salariaţii ar trebui să dea fiecare banii înapoi, asta dacă între timp administraţia locală nu va da în judecată Curtea de Conturi.
„Multe dintre abaterile constatate nu ar fi fost posibile dacă la nivelul conducerilor entităţilor s-ar fi înţeles importanţa elaborării, proiectării şi implementării unor sisteme de control intern managerial operaţionale şi eficiente, care ar putea elimina sau diminua semnificativ riscurile de erori, pierderi, fraude, iregularităţi”, au precizat reprezentanţii Curţii de Conturi.
Vă mai recomandăm:
Cum a pierdut Primăria Focşani toate procesele cu Curtea de Conturi. Istoria disputelor în instanţă
Se încarcă comentariile...
