Ion Dinulescu a trăit o viaţă printre cifre şi note muzicale

Sunt mai bine de trei decenii de când e parte a Teatrului Liric, întâi ca membru al corului, apoi ca economist, iar acum ca director de marketing.

Vorbeşte despre Teatrul Liric Elena Teodorini ca despre un sfânt lăcaş, care i-a dăruit necondiţionat şansa la o viaţă profesională complexă. Astfel crede că ar trebui să privească nu doar Liricul, ci toate celelalte instituţii de cultură orice om, pentru că sunt cele datorită cărora putem ţine departe noi murdăria cotidiană. Mărturiseşte că această atitudine i-a fost cultivată de profesori, de pe vremea când era un puşti, care la șase ani începea studiul muzicii.

Membru în corul Teatrului "Elena Teodorini"

Pragul Teatrului Elena Teodorini l-a trecut în 1979. A intrat în corul instituţiei şi a rămas acolo timp de 10 ani. A continuat să cânte, să meargă în turnee chiar şi când ajunsese economist. A venit şi momentul în care a trebuit să aleagă, dar, din fericire, după cum mărturiseşte, alegerea nu a însemnat despărţirea de niciuna dintre cele două dimensiuni profesionale. În urmă cu 20 de ani şi-a pus în practică latura pragmatică, ocupând funcţia de director adjunct al teatrului. „Nu m-a lăsat inima să plec într-o bancă, nu m-a lăsat muzica să funcţionez în altă parte“, mărturiseşte el. De muzică a rămas să se bucure prin intermediul colegilor săi, artiştii. „Cu studiul nu te joci. Este vorba de muncă foarte multă, iar o pauză se face simţită“, precizează Ion Dinulescu.

Angajat în proiecte grandioase

Prezentul îi lasă un gust amar, pentru că îi dă senzaţia reîntoarcerii în punctul în care universul artistic, cu tot ce înseamnă el, oamenii de pe scenă şi din spatele ei, este tot mai sărăcit. Speră că unul dintre proiectele importante, unicat în Craiova, să prindă contur şi să pună în genunchi criza pe 25 septembrie. Este vorba despre opera „Aida“, primul spectacol de acest gen jucat în aer liber în Bănie, la care a fost invitată soprana Tiziana Caruso.

Profil
NĂSCUT: 5 septembrie 1957, Târgu-Jiu.
STUDII: Liceul de Muzică şi Arte Plastice din Craiova, Facultatea de Ştiinţe Economice din cadrul Universității din Craiova
FAMILIE: Căsătorit, are un băiat.

Întrebări și răspunsuri
De ce şi şcoală economică?
I.D.: Atunci când am studiat muzica, ramura aceasta era tratată cu dispreţ. Fiind pragmatic, ajutat şi de plăcerea de a învăţa matematică, unde eram olimpic, am decis să nu ajung să constat că am o viaţă mizeră de artist. Poate apuc şi eu să văd că artistul are un trai, o activitate, o condiţie decentă.
Intră în armonie muzica şi cifrele?
I.D.: În ceea ce mă priveşte, da. De partea economică am ajuns să mă ocup fiind încă prins în proiecte muzicale. Faci altfel calculele când cunoşti această lume extraordinară, când ştii ce fel de susţinere necesită pentru a da tot ce poate ea mai bun şi mai frumos. Să nu uităm, arta dă mult mai decât primeşte.