VIDEO România, 1939. Viaţa interbelică: curse de cai şi de automobilism, tatonări cu naziştii şi exerciţii de „răsboiu“
0
România anului 1939 ne este dezvăluită printr-un colaj de imagini preluate dintr-o serie de producţii ale vremii, adunate de Arhivele Naţionale ale României.
Jurnalele sonore şi filmele documentare din România anului 1939 sunt păstrate de Arhivele Naţionale ale României, care au preluat fragmente pentru o nouă producţie care să redea atmosfera acelui timp.
Documentarul începe cu o secvenţă solemnă a unei depuneri de coroane la un monument din centrul Bucureştiului, din partea Fundaţiei Carol, prin directorul general dr. G. Banu şi alţi oficiali.
Registrul se schimbă din secvenţa a doua, ce arată o competiţie internaţională de hipism de pe Hipodromul de la Băneasa, ediţia a doua, la care participau echipele României, Germaniei, Belgiei, Poloniei, Letoniei etc. Crainicul anunţa mândru că Regele Carol al II-lea a oferit trofeul Cupa Naţiunilor, pentru a doua oară, echipei României.
Filmul de 54.46 minute anunţă că linia aeriană Bucureşti-Paris a companiei Air France şi-a reluat cursele zilnice de călători şi mesagerie, întrerupte „din cauza evenimentelor“ - fără să specifice care au fost acestea. Avionul zbura pe ruta Bucureşti-Arad-Budapesta-Munchen-Strasbourg-Paris.
La Arenele Romane a avut loc Congresul general al Căminelor Culturale, în prezenţa Regelui Carol al II-lea şi al Marelui Voievod Mihai. Mulţimea prezentă, îmbrăcată în costume populare sau uniforme militare, a executat salutul nazist, apoi a ascultat discursul doctorului Banu.
La Galaţi a fost lansat primul vas de război construit în ţară, port-mine, ce purta numele Amiralului Ioan Murgescu. Regele a asistat la botezul navei, apoi s-a urcat la bordul bricului Mircea pentru a asista la defilarea flotei militare. Nava-şcoală intrase recent în slujba Marinei Regale, cu mare fast, suveranul însoţit de Nicolae Iorga fiind prezenţi la sosirea lui din şantierul din Hamburg, unde fusese construit.
În grădina Ateneului au fost expuse covoarele de la Pavilionul României din Expoziţia Universală de la New York, ce a fost deschisă la 30 aprilie 1939 şi a durat 1 an.
La Predeal este inaugurat primul ski-lift din România. În acel an se deschidea prima fabrică de cauciucuri şi anvelope.
În Bucureşti avea loc în martie expoziţia retrospectivă dedicată pictorului Ştefan Luchian născut în 1768 şi mort în 1916. Vernisajul era la Sala Dalles.
Pe plan politic, România tatona Germania nazistă. Ministrul Afacerilor Străine Grigore Gafencu făcea o vizită la Berlin, unde era întâmpinat la gară de omologul său Joachim von Ribbentrop. Bucureştiul găzduia Conferinţa Consiliului Permanent al Înţelegerii Balcanice.
În România lui 1939 se deschideau adăposturi pentru animale, iar la cursele de cai favoriţi erau Banul Fulger, Amilcar şi Roland.
Pe atunci, Chişinăul şi Cernăuţii erau „oraşele noastre“.
În Capitala României, baschetul sau voleiul feminin se juca purtându-se o fustă scurtă, albă, ca la tenis. Anul 1939 înseamnă, însă, şi anul asasinatului politic al premierului Armand Călinescu, al cărui mandat început în martie acel an s-a sfârşit brusc la 21 septembrie 1939.
România avea în vedere „eventualitatea“ izbucnirii unui „nou răsboiu“, iar copiii erau învăţaţi să îşi pună pe faţă măştile de gaze.
Pe aceeaşi temă:
Se încarcă comentariile...
