VIDEO Cum arată SCOMAR, sistemul de supraveghere făcut şvaiţer de traficanţii de cocaină. Şalupa cu droguri s-a răsturnat la doar 4 kilometri distanţă
0
Două obiective majore pentru securitatea naţională se află pe teritoriul micului sat pescăresc Sfântu Gheorghe din Delta Dunării, cu 800 locuitori: Farul militar al Marinei şi staţia SCOMAR a Poliţiei de Frontieră.
Cele două obiective au importanţă vitală în asigurarea frontierei maritime a Uniunii Europene. Ambele ies în evidenţă în peisajul comunei, având zeci de metri înălţime. Sunt situate în intravilan, la distanţă de 1 kilometru unul de celălalt. Traficanţii de cocaină nu au fost intimidaţi de ele.
SCOMAR degeaba
Staţia SCOMAR, din curtea unităţii militare de radiolocaţie UM 2003, este în partea dreaptă a satului, la 200 metri de ţărmul Dunării şi la 1,3 kilometri de cel al Mării Negre. Cele două antene alb-roşu ridicate aici din anul 2009 sunt vizibile de la distanţă, fiind cele mai apropiate de Marea Neagră.
SCOMAR este acronimul pentru Sistemul Complex de Observare, Supraveghere şi Control al Traficului la Marea Neagră, dotare ultraperformantă făcută pentru protejarea graniţei maritime a Uniunii Europene.
Acest sistem de monitorizare a traficului, de milioane de euro, poate detecta orice mişcare de pe Marea Neagră - acolo de unde a venit, în 19 martie, un transport masiv de cocaină încărcat în două şalupe, a câte o tonă de droguri – după cum spun sursele apropiate anchetei DIICOT. Marfa a fost preluată de la un vas venit din Turcia, care a stat în largul mării până când cocaina a fost preluată de şalupe.
Oamenii deltei ştiu că SCOMAR este pavăză pentru traficanţii de sturioni şi de icre negre, nicidecum apărare a ţării. Frontieriştii întrerup funcţionarea sistemului sau mută camera în alte zone până când este predată marfa de contrabandă. De ce n-a funcţionat sistemul în acel moment – este principala întrebare la care vor răspunde poliţiştii de frontieră în ancheta dispusă de ministrul MAI Carmen Dan.
Un localnic bătrân, Mircea Cladiade, tatăl unui poliţist din Sfântu Gheorghe, a găsit şalupa răsturnată pe mal şi tot el a găsit pachetul de droguri. Apoi a sunat la Poliţie.
Investigatorii n-au găsit decât 1.040 kilograme de cocaină împrăştiată în pachete pe mal sau în apă, la care s-au adăugat cele 152 kilograme aduse de Marea Neagră pe ţărmul sudic, de la Vadu la Vama Veche.
Şalupa s-a răsturnat în dreptul Farului
Farul de aterizare, care aparţine Direcţiei Hidrografice Maritime din cadrul Forţelor Navale Române şi este în curtea unităţii militare din stânga satului, este plasat la 2 kilometri de mare. În dreptul său, la 4-5 kilometri depărtare, s-a răsturnat şalupa cu cocaină, eşuată pe limba de nisip de la intrarea pe braţul Sfântu Gheorghe. „Limba aceea de nisip se tot plimbă, acum este aici, apoi se formează la 30 metri distanţă. Trebuie să ştii locul, să cunoşti bine ruta, ca să nu te împotmoleşti în nisip“, spun biologii marini de la Constanţa, care cutreieră permanent litoralul sălbatic al Mării Negre.
Farul din Sfântu Gheorghe Sursa 360tulcea.ro
Pe coasta României există 7 faruri de aterizare, amplasate la Sulina, Sfântu Gheorghe, Gura Portiţei, Midia, Constanţa, Tuzla şi Mangalia, care au rolul de semnalizare maritimă pentru siguranţa navigaţiei. Farul militar a fost amplasat în 1968 la Sfântu Gheorghe. Este înalt de 48 metri şi bate la înălţimea de 50 metri, cu o vizibilitate de 19 mile marine. Farul are o lumină albă, cu un grup de două sclipiri, la o perioadă de 7,2 secunde.
Cocaina a ajuns la bulgari
Tot litoralul este împânzit de forţe de ordine care scotocesc în căutarea coletelor pierdute de traficanţi. „De când cu mobilizarea asta nu mai mişcă un braconier prin deltă“, spun oamenii locului.
Ultimul colet cu cocaină de puritate peste 90% a fost găsit marţi la Vama Veche. Ministrul de Interne bulgar, Mladen Marinov, a declarat miercuri că 170 kilograme de droguri au fost depistate la Şabla, o localitate aproape de graniţa românească. Bulgarii au raportat că au găsit o cantitate mai mare decât au raportat românii de vineri până marţi – circa 155 kilograme.
„Sperăm să avem linişte de-acuma. Trebuie să ne pregătim de turişti, încep să vină“, îşi face planuri primarul Valentin Sidorencu din Sfântu Gheorghe.
Ministrul de Interne Carmen Dan a anunţat începerea unei anchete privind funcţionarea SCOMAR - sistemul de supraveghere a Mării Negre, care funcţionează în cadrul Poliţiei de Frontieră Constanţa - în cazul cantităţii uriaşe de droguri descoperite pe 22 martie, la Tulcea, într-o şalupă eşuată la mal.
În condiţiile în care România dispune de echipamente ultraperformante pentru supravegherea graniţei la Marea Neagră, opinia oamenilor din zonă este că traficul de droguri este posibil doar din cauza unei breşe creată cu bună-ştiinţă în sistem.
„Aşa procedează de mult pentru traficanţii de sturioni şi de icre negre. Băieţii de la frontieră opresc instrumentele sau mută camerele din zona indicată cât îşi fac traficanţii treaba. După ce ei au plecat, poliţiştii pun iarăşi obiectivul pe zona respectivă, să se vadă că e curată. Ruta caviarului poate fi folosită cu succes şi la droguri, era o chestiune de timp până să apară“, a declarat una dintre sursele avizate consultate de „Adevărul“.
Cum se face contrabanda
Reprezentanţii DIICOT au informat că alerta drogurilor de pe litoral a fost dată la 20 martie de un pescar tulcean care a găsit un colet căzut dintr-o dubiţă înmatriculată în Bucureşti şi a sunat la 112.
„Deci aşa se pierde un pachet de 100.000 euro? Adică am marfă de milioane de euro şi scap un colet din greşeală, de-l găseşte un pescar sărac pe jos. Ce glumă bună!“, râd oamenii deltei.
Şalupa cu droguri din Delta Dunării, cu peste o tonă de cocaină
Vasul care aduce marfa încetineşte sau opreşte motoarele, la distanţă de ţărm. Dar orice trecere a vapoarelor este înregistrată şi monitorizată de autorităţi, la fel orice deviere sau mişcare neobişnuită. Dacă nava nu-şi continuă drumul în parcursul comunicat dinainte, echipaje ale Gărzii de Coastă sunt trimise de îndată la faţa locului.
„Imediat vine patrula de la Garda de Coastă şi te ia la întrebări. Comunică prin radiotelefon, îţi cere să te identifici, te chestionează de ce ai oprit, de ce nu mergi la departe, care este cauza pentru care ai încetinit sau ai oprit. Nu se face nimic aşa, la întâmplare. Şi când opreşte o maşină în trafic, când şi unde n-ar trebui, apare Poliţia şi întreabă ce-i cu tine acolo. Controlul este strict, pentru orice navă, mai ales pe graniţa europeană. Este pază ca la un aeroport, un sistem de securitate riguros care nu mai poate, <dintr-odată>, să nu mai funcţioneze“, explică un ofiţer de Marină comercială.
Sursa news.ro
Navigatorii confirmă că paza frontierei nu este un năvod cu ochiuri mari, prin care treci dacă ai noroc. „Eşti lăsat să o faci doar dacă ai ajutor dinăuntru, altfel nu poţi dribla sistemul“, sunt de părere aceştia.
Litoralul, patrulat non-stop
Delta Dunării şi tot litoralul românesc al Mării Negre sunt în aceste zile un câmp militarizat, „măturat“ de elicoptere MAI care zboară la joasă altitudine lângă ţărm. Echipaje de Poliţie, Jandarmerie şi Armată, Antidrog, Procuratură şi Servicii Secrete verifică apariţia coletelor de droguri pe plajă, ajutate de câini-detectiv. Marea Neagră n-a mai adus la mal niciun colet în ultimele ore, numărătoarea oprindu-se la cantitatea de 152 kilograme de cocaină de peste 90% puritate, de vineri până marţi, 9 aprilie, la prânz.
Elicopter MAI survolând litoralul Mării Negre în căutare de droguri
„Au fost două bărci cu droguri, cu câte o tonă de droguri fiecare“, susţin surse din anchetă. Una a dispărut din scenă, alta a eşuat la intrarea pe braţul Sfântu Gheorghe. „S-a răsturnat accidental“, susţine DIICOT. „A luat apă pentru că era supraîncărcată“, cred unii, care avansează cifra de 3 tone încărcătură de fiecare barcă.
Localnicii din deltă ştiu de ce şalupa cu cocaină s-a împotmolit: „Acolo este o limbă de nisip ascunsă, chiar la intrare pe braţ. Este clar că traficanţii de droguri nu cunoşteau locul şi au intrat pe teritoriul traficanţilor de sturioni, care cunosc toate cotloanele“.
Furtuna de droguri
În zilele de 22-23 martie, o furtună puternică a tulburat Marea Neagră, pe tot litoralul românesc, de la Sulina la Vama Veche. Hula s-a manifestat inclusiv în larg, având o intensitate de 6 pe scara Beaufort. Asta înseamnă că valurile mării au fost mari de 4-4,5 metri. „Dacă pilotul ambarcaţiunii n-a fost priceput să poziţioneze barca pe val, marea l-a putut lovi travers şi l-a răsturnat. Oricum l-a bălăngănit zdravăn“, consideră un conducător de ambarcaţiune uşoară, de tipul celei eşuate la Sfântu Gheorghe. O astfel de furtună poate fi mortală chiar şi pentru cei experimentaţi – cum a fost cazul patronului de cherhana din 2 Mai, care alături de doi pescari a dispărut pe mare la începutul lunii martie.
FOTO Pachet de droguri găsit pe plajă Sursa DIICOT
„Şalupa a rămas fără motor şi a plutit în derivă până a dat de limba de nisip de la Sfântu Gheorghe. E clar că nu erau de-ai casei, aici îi aştepta cineva să-i preia. Totul se putea verifica uşor, apare în sistem orice persoană, orice ambarcaţiune, există telemetrie, există infraroşu, au senzori de mişcare, SCOMAR-ul înregistrează tot, există o arhivă electronică. Dar nimeni nu ştie ce s-a întâmplat exact. Ceva nu a fost în ordine acolo. E caraghios că DIICOT iese acum în faţă şi prezintă cazul ca o mare realizare a lor. E o abureală totală. Unde este cealaltă tonă de cocaină, tot Marea Neagră a luat-o? Dacă nu era marea, am fi devenit rută şi pentru traficul de droguri“, arată unul dintre oamenii Deltei Dunării.
Sistemul închis-deschis
La Sfântu Gheorghe există un far militar de aterizare din 1968. Este înalt de 48 metri, lumina bate la înălţimea de 50 metri, cu o vizibilitate de 19 mile marine. Farul are o lumină albă, cu un grup de două sclipiri, la o perioadă de 7,2 secunde. Farul aparţine Forţelor Navale Române şi face parte din salba de faruri a litoralului, împreună cu cele din Sulina, Gura Portiţei, Midia, Constanţa, Tuzla, Mangalia.
Garda de Coastă a comunicat că şeful Poliţiei de Frontieră, Adrian Popescu, a declarat deja ce era de declarat. „Sistemul SCOMAR nu e un sistem pe care îl pornim şi oprim ca pe un laptop. Exclud orice derapaj al colegilor mei, lucrurile sunt gestionate foarte bine pe tot ce înseamnă Garda de coastă. Nu mai târziu de săptămâna trecută am am avut echipe de la inspectoratul general pentru a revizui tot ce înseamnă staţie de senzori şi radare. De aici şi întrebarea de unde această speculaţie cu sistemul SCOMAR oprit. Nu există aşa ceva“, a spus luni Popescu.
Ministrul de Interne Carmen Dan a cerut verificări la Garda de Coastă ca să se asigure că nu are de-a face cu o breşă de securitate a SCOMAR. „Este un sistem care funcţionează non stop de 10 ani de zile. Eu nu am avut informaţii că acest sistem ar fi căzut sau ar fi funcţionat la capacitate redusă. Vă asigur că vom comunica la finalizarea tuturor verificărilor pe care le-am dispus prin controlul intern al Poliţiei de Frontieră. Au fost multe discuţii referitoare la faptul că a existat un incendiu în apropierea ţărmului, încă unul unde aveam staţia”, a spus ministrul de Interne Carmen Dan.
Pe aceeaşi temă:
Se încarcă comentariile...
