VIDEO Scandalul tonelor de droguri din Marea Neagră: se caută complici în România. Teoria şalupei „pierdute“ de Garda de Coastă

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Traficul de cocaină pe Marea Neagră n-ar fi fost posibil fără o breşă în sistemul de securitate maritimă de care România beneficiază ca graniţă a Uniunii Europene, se arată convinşi oamenii care trăiesc de-o viaţă în Delta Dunării.

Ministrul de Interne Carmen Dan a anunţat începerea unei anchete privind funcţionarea SCOMAR - sistemul de supraveghere a Mării Negre, care funcţionează în cadrul Poliţiei de Frontieră Constanţa - în cazul cantităţii uriaşe de droguri descoperite pe 22 martie, la Tulcea, într-o şalupă eşuată la mal.

În condiţiile în care România dispune de echipamente ultraperformante pentru supravegherea graniţei la Marea Neagră, opinia oamenilor din zonă este că traficul de droguri este posibil doar din cauza unei breşe creată cu bună-ştiinţă în sistem.

„Aşa procedează de mult pentru traficanţii de sturioni şi de icre negre. Băieţii de la frontieră opresc instrumentele sau mută camerele din zona indicată cât îşi fac traficanţii treaba. După ce ei au plecat, poliţiştii pun iarăşi obiectivul pe zona respectivă, să se vadă că e curată. Ruta caviarului poate fi folosită cu succes şi la droguri, era o chestiune de timp până să apară“, a declarat una dintre sursele avizate consultate de „Adevărul“.

Cum se face contrabanda

Reprezentanţii DIICOT au informat că alerta drogurilor de pe litoral a fost dată la 20 martie de un pescar tulcean care a găsit un colet căzut dintr-o dubiţă înmatriculată în Bucureşti şi a sunat la 112.

„Deci aşa se pierde un pachet de 100.000 euro? Adică am marfă de milioane de euro şi scap un colet din greşeală, de-l găseşte un pescar sărac pe jos. Ce glumă bună!“, râd oamenii deltei. 

Şalupa cu droguri din Delta Dunării, cu peste o tonă de cocaină 

Vasul care aduce marfa încetineşte sau opreşte motoarele, la distanţă de ţărm. Dar orice trecere a vapoarelor este înregistrată şi monitorizată de autorităţi, la fel orice deviere sau mişcare neobişnuită. Dacă nava nu-şi continuă drumul în parcursul comunicat dinainte, echipaje ale Gărzii de Coastă sunt trimise de îndată la faţa locului.

„Imediat vine patrula de la Garda de Coastă şi te ia la întrebări. Comunică prin radiotelefon, îţi cere să te identifici, te chestionează de ce ai oprit, de ce nu mergi la departe, care este cauza pentru care ai încetinit sau ai oprit. Nu se face nimic aşa, la întâmplare. Şi când opreşte o maşină în trafic, când şi unde n-ar trebui, apare Poliţia şi întreabă ce-i cu tine acolo. Controlul este strict, pentru orice navă, mai ales pe graniţa europeană. Este pază ca la un aeroport, un sistem de securitate riguros care nu mai poate, <dintr-odată>, să nu mai funcţioneze“, explică un ofiţer de Marină comercială.

Navigatorii confirmă că paza frontierei nu este un năvod cu ochiuri mari, prin care treci dacă ai noroc. „Eşti lăsat să o faci doar dacă ai ajutor dinăuntru, altfel nu poţi dribla sistemul“, sunt de părere aceştia.

Litoralul, patrulat non-stop

Delta Dunării şi tot litoralul românesc al Mării Negre sunt în aceste zile un câmp militarizat, „măturat“ de elicoptere MAI care zboară la joasă altitudine lângă ţărm. Echipaje de Poliţie, Jandarmerie şi Armată, Antidrog, Procuratură şi Servicii Secrete verifică apariţia coletelor de droguri pe plajă, ajutate de câini-detectiv. Marea Neagră n-a mai adus la mal niciun colet în ultimele ore, numărătoarea oprindu-se la cantitatea de 152 kilograme de cocaină de peste 90% puritate, de vineri până marţi, 9 aprilie, la prânz. 

Elicopter MAI survolând litoralul Mării Negre în căutare de droguri

„Au fost două bărci cu droguri, cu câte o tonă de droguri fiecare“, susţin surse din anchetă. Una a dispărut din scenă, alta a eşuat la intrarea pe braţul Sfântu Gheorghe. „S-a răsturnat accidental“, susţine DIICOT. „A luat apă pentru că era supraîncărcată“, cred unii, care avansează cifra de 3 tone încărcătură de fiecare barcă.

salupa rasturnata

Şalupa care s-a răsturnat la mal

Localnicii din deltă ştiu de ce şalupa cu cocaină s-a împotmolit: „Acolo este o limbă de nisip ascunsă, chiar la intrare pe braţ. Este clar că traficanţii de droguri nu cunoşteau locul şi au intrat pe teritoriul traficanţilor de sturioni, care cunosc toate cotloanele“. 

Furtuna de droguri

În zilele de 22-23 martie, o furtună puternică a tulburat Marea Neagră, pe tot litoralul românesc, de la Sulina la Vama Veche. Hula s-a manifestat inclusiv în larg, având o intensitate de 6 pe scara Beaufort. Asta înseamnă că valurile mării au fost mari de 4-4,5 metri. „Dacă pilotul ambarcaţiunii n-a fost priceput să poziţioneze barca pe val, marea l-a putut lovi travers şi l-a răsturnat. Oricum l-a bălăngănit zdravăn“, consideră un conducător de ambarcaţiune uşoară, de tipul celei eşuate la Sfântu Gheorghe. O astfel de furtună poate fi mortală chiar şi pentru cei experimentaţi – cum a fost cazul patronului de cherhana din 2 Mai, care alături de doi pescari a dispărut pe mare la începutul lunii martie. 

FOTO Pachet de droguri găsit pe plajă Sursa DIICOT

droguri litural foto ipj

„Şalupa a rămas fără motor şi a plutit în derivă până a dat de limba de nisip de la Sfântu Gheorghe. E clar că nu erau de-ai casei, aici îi aştepta cineva să-i preia. Totul se putea verifica uşor, apare în sistem orice persoană, orice ambarcaţiune, există telemetrie, există infraroşu, au senzori de mişcare, SCOMAR-ul înregistrează tot, există o arhivă electronică. Dar nimeni nu ştie ce s-a întâmplat exact. Ceva nu a fost în ordine acolo. E caraghios că DIICOT iese acum în faţă şi prezintă cazul ca o mare realizare a lor. E o abureală totală. Unde este cealaltă tonă de cocaină, tot Marea Neagră a luat-o? Dacă nu era marea, am fi devenit rută şi pentru traficul de droguri“, arată unul dintre oamenii Deltei Dunării.

Sistemul închis-deschis

La Sfântu Gheorghe există un far militar de aterizare din 1968. Este înalt de 48 metri, lumina bate la înălţimea de 50 metri, cu o vizibilitate de 19 mile marine. Farul are o lumină albă, cu un grup de două sclipiri, la o perioadă de 7,2 secunde. Farul aparţine Forţelor Navale Române şi face parte din salba de faruri a litoralului, împreună cu cele din Sulina, Gura Portiţei, Midia, Constanţa, Tuzla, Mangalia.

Garda de Coastă a comunicat că şeful Poliţiei de Frontieră, Adrian Popescu, a declarat deja ce era de declarat. „Sistemul SCOMAR nu e un sistem pe care îl pornim şi oprim ca pe un laptop. Exclud orice derapaj al colegilor mei, lucrurile sunt gestionate foarte bine pe tot ce înseamnă Garda de coastă. Nu mai târziu de săptămâna trecută am am avut echipe de la inspectoratul general pentru a revizui tot ce înseamnă staţie de senzori şi radare. De aici şi întrebarea de unde această speculaţie cu sistemul SCOMAR oprit. Nu există aşa ceva“, a spus luni Popescu.

Ministrul de Interne Carmen Dan a cerut verificări la Garda de Coastă ca să se asigure că nu are de-a face cu o breşă de securitate a SCOMAR. „Este un sistem care funcţionează non stop de 10 ani de zile. Eu nu am avut informaţii că acest sistem ar fi căzut sau ar fi funcţionat la capacitate redusă. Vă asigur că vom comunica la finalizarea tututror verificărilor pe care le-am dispus prin controlul intern al Poliţiei de frontieră. Au fost multe discuţii referitoare la faptul că a existat un incendiu în apropierea ţărmului, încă unul unde aveam staţia”, a spus ministrul de Interne Carmen Dan. 

carmen dan

Pe aceeaşi temă: 

VIDEO Cum a ajuns Marea Neagră cel mai bun detectiv în afacerea „Cocaină pe Litoral“. „Sunt doi curenţi principali, numiţi «Ochii lui Klimovici»“

DIICOT a anunţat câte droguri a găsit pe litoral, aduse la mal de Marea Neagră

Constanţa



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite