Ţinutul Casienilor - tărâm de poveste al Dobrogei. Locurile în care istoria şi-a săpat contur în piatră
0La mijlocul Văii Casimcea din Dobrogea, între Pantelimon şi Gura Dobrogei, se întinde Ţinutul Casienilor, unde legendele răsar din relieful misterios pe care călătorii caută să-l pătrundă.
Aici a trăit Sfântul Ioan Casian, unul dintre marii învăţători ai Bisericii creştine, care a sădit credinţa lui Hristos în sudul Franţei, la Marsilia, acolo unde se află moaştele sale. Pomenit la 29 februarie (sau 28 februarie, în anii nebisecţi), Ioan Casian este prăznuit odată cu fratele său întru Domnul, Sfântul cuvios Gherman, originar din aceleaşi locuri. Mănăstirea Sfântului Gherman a fost ridicată în pădurea de la Canaraua fetii de lângă Băneasa, în timp ce Mănăstirea Sfântului Casian cinsteşte amintirea acestuia chiar pe pământul Casienilor.
Iată ce poţi vedea într-o expediţie de câteva ore făcută în ţinutul Casienilor, cu câteva obiective turistice împărtăşite chiar de călugării de aici pe site-ul Mănăstirii Sfântul Ioan Casian:
1. Peştera Sfântului Casian - se deschide într-un perete stâncos deasupra văii Casimcea. Se ajunge la ea pe nişte trepte înguste săpate în calcar. Grota este spaţioasă, lipsită de forme carstice specifice, dar şi de obişnuita umezeală. Spaţiul central continuă prin firide laterale şi galerii înguste şi lungi, iar prin stânga se ajunge la o încăpere nu prea mare, cunoscută printre localnici, de veacuri, sub numele de Chilia Sfântului. Vechii călugări au folosit grota ca locuinţă şi spaţiu de slujire liturgică, interiorul peşterii asemănându-se foarte mult cu interiorul unei biserici. În grotă se mai disting, incizate în peretele calcaros, semne de cruci, urme de inscripţii, litere chirilice răzleţe şi cuvântul <aghios> însemnând <sfânt> în limba greacă.
2. Mănăstirea Sfântului Ioan Casian – înfiinţată în 2003, reactivează străvechea vatră monahală din „hotarele Casienilor şi Peşterii“, în care au trăit trei sfinţi dobrogeni: Ioan Casian, Gherman Romanul şi Teotim I. Stareţul Iustin Petre este vestit pentru reţetele sale mănăstireşti care delectează trupul fără a lăsa deoparte sufletul. De Sărbători, credincioşii se adună aici de pretutindeni: la slujbele de hram, la procesiuni, la Sfinte Liturghii oficiate la miez de noapte în Peştera Sfântului, la Sfântul Maslu şi la „Serile duhovniceşti ale Casienilor“. Enoriaşii iau apoi masa laolaltă cu călugării-casieni.
3. Pietrele scrise - numele „Casienii“, alături de cuvântul „Peşteruca“, este scrijelit pe o stâncă din acest ţinut, dovedind peste timp existenţa acestui neam înstărit care şi-a îndrumat urmaşii pe calea lui Hristos. Pentru a-şi afirma pretutindeni originea, Sfântul Ioan şi-a luat numele de Casian, de la aşezarea al cărui fiu era. Satul se numea în trecut Vicus Casiani, iar acum se află în componenţa comunei Grădina, alături de Cheia şi Grădina. „Inscripţiile sunt importante pentru că menţionează şi Peşteruca, adică Peştera Sfântului, care era cuprinsă pe domeniul neamului casienilor. Mărturisirea Sfântului Ioan Casian că <din copilărie am trăit printre călugări> atestă faptul că grota avea folosinţă liturgică, iar în vecinătatea ei era o vatră monahală cu mulţi trăitori îmbunătăţiţi“, arată călugării.
4. Crucea Sfântului Ioan Casian - indică locul unde izvorăşte din pământul secetos al Dobrogei o apă limpede şi bună. Crucea a fost ridicată de fostul arhiepiscop al Tomisului Lucian Florea, trecut la cele veşnice. Izvorul se află lângă mănăstire, în locul denumit Poiana Crucii.
5. Cheile Dobrogei - între Târguşor şi Grădina se află stâncile de calcar de până la 80 metri înălţime, care altădată se aflau ca recife de corali pe fundul Mării Thetis, strămoaşa Mării Negre. Speciile de fosile care se găsesc în pereţii calcaroşi sunt unice în ţară şi perfect conservate. Specialiştii arată că rezervaţia este formată din calcare din perioada jurasicului, aici găsindu-se o faună şi o floră de interes deosebit. Calcarele cheilor reprezintă rămăşiţe de atoli, ceea ce justifică forma semirotundă a pereţilor. „Peisajele sunt de o frumuseţe rară - şanţuri naturale şi chei brăzdează malurile abrupte ale văii, peşteri săpate în calcar, precum La Adam şi Peştera Liliecilor cu specii de plante deosebite, dar şi descoperiri arheologice importante. Pereţii sunt orientaţi est/vest şi nu au o înălţime mai mare de 40 metri. Platourile calcaroase cu forme ciudate, bătute de trecerea apei, care mărginesc de o parte şi de alta şoseaua. Alături de frumuseţile naturale, zona este presărată şi cu numeroase urme arheologice, în special cele găsite în peşterile presărate de-a lungul Cheilor Dobrogei - resturi de unelte, vânat şi chiar urme osteologice ale tipului de oameni care populau această zonă în epoca preistorică“, spun aceştia.
6. Lacul Casimcea – este o amenajare care a înviorat locurile, adăugând frumuseţe peisajului stâncos. Insulele create, malurile terasate şi plantaţiile de arbuşti sunt o odihnă pentru ochiul călătorului.
7. Cavalerul trac - este reprezentarea unui zeu antic, un Heron al Balcanilor, care lupta călare pentru triumful Binelui. În România se cunosc peste 200 reprezentări ale sale, majoritatea aflându-se în Dobrogea. Împrejurimile Casienilor oferă ocazia de a descoperi săpată în piatră chipul Cavalerului, ca un străjer al ţinutului de poveste al Dobrogei.
Sursa foto ioancasian.ro
Pe aceeaşi temă:
Cele mai frumoase locuri în natură unde să-ţi petreci ziua de Paşte
Se încarcă comentariile...
