Sunt sau nu fructele de mare permise în post? Preotul Eugen Tănăsescu: „Postul nu este o dietă“
0Mulți creștini care vor să țină postul Crăciunului, de 40 de zile, se întreabă dacă fructele de mare sunt permise. Biserica are reguli stricte în această privință. Pe de altă parte, cine renunță la consumul de carne nu înseamnă că ține post.
Creveții, scoicile, stridiile, homarii, caracatițele, melcii fac parte din regnul animal, spune preotul Eugen Tănăsescu, purtătorul de cuvânt al Arhiepiscopiei Tomisului. Prin urmare, ele nu trebuie să se consume în perioada postului. „Regula postului creștin este să nu consumăm alimente de proveniență animală, nici produsele lor: lapte, ouă, brânză. Rostul postului adânc este să-ți educe pofta, vorbim aici de rolul instinctelor, și cel mai apropiat instinct este foamea. Este un instinct natural, întrucât trebuie să ne alimentăm ca să supraviețuim, dar în același timp alimentația este o plăcere, un rafinament. Postul scoate așa-numitele alimente «de dulce», care ne îndulcesc gustul, ni-l fac mai plăcut, mai rafinat. De aceea, alimentele de provenință animală sunt considerate «de dulce» pentru că sunt mai plăcute, mai dorite clar“, explică preotul.
Din punctul de vedere al Bisericii, postul creștin are rolul de a educa pofta. „Viața noastră creștinească are la bază educarea tuturor instinctelor. Plecăm de la acest exercițiu zilnic, al mâncării, dar în perioada postului trebuie să educăm și celelalte instincte, chiar și instinctul sexual. Trebuie să căutăm să educăm toate instinctele, ca să se facă «voia lui Dumnezeu», adică să ne sfințească“, este de părere el.
Postul, conform educației creștine, este o vedere terapeutică asupra vieții noastre, când căutăm să vindecăm relele făcute de instincte. De aceea, postul este văzut ca o perioadă de tămăduire sufletească.
Postul nu înseamnă doar renunțarea la carne
După ce educăm instinctele, urmează postul sufletesc. „Odată ce instinctele sunt liniștite, începem să trăim creștinește, adică să practicăm primele două mari virtuți: smerenia, adică să lăsăm mândria, și iubirea, iertându-l pe aproapele care ne-a greșit. De aceea, postul se începe la creștini cu cererea de iertare“, spune Eugen Tănăsescu. Ținta postului este să ajungem la iubirea de Dumnezeu și aproape, dar nu putem ajunge acolo dacă nu rezolvăm ceea ce ne ține în loc, respectiv instinctul.
Dacă în cele 40 de zile creștinul nu mănâncă produse de origine animală dar gândește urât despre aproapele său, nu înseamnă că a postit. „O scară nu o urci dacă ai urcat doar prima treaptă, o scară o urci când ai urcat-o pe ultima. Tot așa, împlinești postul când ai ajuns la capătul lui“, conchide preotul. Și alcoolul și tutunul sunt interzise în perioada postului Crăciunului.
În timpul Postului, creștinii sunt invitați să se spovedească ca să-i fie iertate păcatele și să se împace cu aproapele. În situația în care are dezlegare de la duhovnic, poate să se și împărtășească la Sfânta Liturghie, pentru că centrul vieții creștinului este Liturghia, unirea cu Hristos.
Postul Nașterii Mântuitorului sau Postul Crăciunului ține 40 de zile, începând cu data de 15 noiembrie și până la 25 decembrie.
Când se poate mânca pește în portul Crăciunului
În postul Crăciunului, credincioșii au dezlegare la peşte şi preparate din peşte, la vin şi untdelemn în toate zilele de sâmbătă şi duminică. Prima zi de dezlegare la peşte din postul Crăciunului este 21 noiembrie, de sărbătoarea Intrării Maicii Domnului în biserică, urmează 30 noiembrie, de sărbătoarea Sfântului Andrei, 6 decembrie, de sărbătoarea Sfântului Ierarh Nicolae, și pe 13 decembrie, de sărbătoarea Sfântului Ierarh Dosoftei, mitropolitul Moldovei. Ultima zi în care se mănâncă peşte în postul Crăciunului este 18 decembrie, de Sărbătoarea Sfântului Cuvios Daniil Sihastrul.