Sportul, remediu important în tratarea tulburărilor psihice. Specialist: „Are efect tonic asupra calităţii vieţii“

0
0
Sursa foto: European Culture and Sport  Organization
Sursa foto: European Culture and Sport  Organization

Zicala „Minte sănătoasă în corp sănătos“ a fost îndelung promovată în perioada Antichităţii. Acum, ea a fost reluată, iar specialişti din domeniul sănătăţii şi din domeniul sportului îşi dau mâna şi lucrează la implementarea mişcării fizice ca metodă de tratament împotriva tulburărilor psihice.

Potrivit unui studiu publicat de Consiliul European al Creierului şi Colegiul European de Neuropsihofarmacologie, tulburările psihice afectează peste 160 de milioane de europeni în fiecare an, adică 38% din populaţie.

Tocmai de aceea, s-au născut proiecte care să pregătească specialişti în tratarea acestor probleme prin intermediul sportului. 

Profesorul universitar Ionel Melenco este decanul Facultăţii de Educaţie Fizică şi Sport din cadrul Universităţii Ovidius din Constanţa şi face parte dintr-un astfel de proiect european (Proiectul EASMH – European Alliance for Sport and Mental Health) în care sunt incluşi şapte parteneri din mai multe ţări: România, Italia, Belgia, Marea Britanie, Finlanda. 

Sportul îmbunătăţeşte calitatea vieţii

Mai multe studii au demonstrat importanţa tratamentelor integrate, subliniind modul în care sportul şi activitatea fizică joacă, de asemenea, un rol fundamental, deoarece acestea pot fi eficiente în prevenirea şi tratarea problemelor de sănătate mintală, îmbunătăţind astfel calitatea vieţii celor afectaţi. 

„Trebuie spus că în categoria bolilor mintale includem depresia, tulburările de anxietate, tulburările afective bipolare, schizofrenia, tulburările obsesivo-compulsive, tulburările cauzate de abuzul unor substanţe – alcool, droguri, medicamente –, tulburări datorate stresului posttraumatic“, precizează profesorul Ionel Melenco, de la Universitatea Ovidius din Constanţa.

ionel melencă decan facultate sport constanta foto fb ionel melenco

Prof. Ionel Melenco sursa foto: Facebook Ionel Melenco 

Cum ajută sportul

Recuperarea unei persoane cu probleme de sănătate mintală poate dura pe tot parcursul spitalizării (dacă este cazul) sau al tratamentului medicamentos recomandat. „Sportul este viaţă. Şi mişcarea ajută, nu doar pastilele“, spune Ionel Melenco.

De fapt, sportul îmbunătăţeşte sănătatea fizică, starea de spirit şi creşte stima de sine, încurajează socializarea şi apartenenţa la un grup. Toate acestea sunt deosebit de importante pentru persoanele cu tulburări psihice, care au un stil de viaţă sedentar şi trăiesc în izolare.

Numeroase studii au arătat că exerciţiile fizice cresc nivelul de dopamină, epinefrină, norepinefrină şi serotonină. Dopamina însoţeşte procesul de învăţare şi este implicată şi în procesele psihologice de compensare, fiind cea care ne influenţează dispoziţia. Mişcările cu intensitate sporită cresc nivelul de serotonină, responsabilă de ameliorarea anxietăţii şi depresiei. 

Sportul creşte şi nivelul neuromodulatoarelor – opioidele endogene şi endocannabinoidele – substanţele chimice produse în mod natural de creier. Ele sunt implicate şi în procesul de răspuns al creierului la durere şi la stres, precum şi în nivelul de autocontrol şi sistemul de recompensă.

În plus, sportul şi sportivii pot ajuta pacienţii care suferă de probleme psihice să se simtă liberi să ceară ajutor, să comunice, fără teama acelor consecinţe negative la care asistăm în fiecare zi – marginalizarea unor astfel de oameni. 

„Efectele activităţii sportive, exerciţiului fizic realizat moderat şi sistematic sunt demonstrate de numeroase studii ştiinţifice publicate în diverse reviste de specialitate din domeniul sănătăţii şi sportului. Plecând de la aceste certitudini, considerăm că alăturarea specialiştilor celor două domenii nu poate fi decât în beneficiul recuperării persoanelor cu probleme de sănătate mintală“, arată profesorul Melenco.

În Europa există deja exemple de bune practici în acest sens. De exemplu, Finlanda a aplicat un concept denumit „Recreational Pharmacy“ (n.r. – farmacia recreativă) ce oferă prin intermediul reţelelor farmaceutice programe specializate de activităţi fizice recreative, precum mers, vâslit şi alergare. „Un alt exemplu este cel implementat în cadrul proiectului Erasmus + SPHERE (Sport Healing Rehabilitation), prin care s-a realizat un ghid care vine în sprijinul profesioniştilor din domeniul sănătăţii pentru a putea derula activităţi sportive ca mijloc adjuvant în reabilitarea pacienţilor psihiatrici“, explică profesorul.

oameni facand sport foto European Culture and Sport  Organization

Foto: European Culture and Sport Organization 

Specialiştii, în serviciul pacienţilor

Proiectul EASMH, în care Facultatea de Educaţie Fizică şi Sport din Constanţa este parte, îşi propune să asigure legătura dintre profesioniştii din sistemul medical şi cei din domeniul sportului prin expertiza diferită, dar complementară, pe care aceştia o au. 

În clipa de faţă, proiectul este în stadiul de implementare a unui chestionar la nivel european adresat specialiştilor – psihologi, psihiatri, antrenori. În final, vor fi instruite 15 persoane din domeniul sănătăţii – psihiatri, psihologi, kinetoterapeuţi, asistente medicale din centre psihiatrice, medici de medicină sportivă – şi 15 persoane din domeniul sportului – antrenori, profesori de educaţie fizică, instructori sportivi –, care vor colabora în centrele de sănătate sau în cluburile sportive unde profesează.

„Astfel, vor fi puse împreună expertiza profesionistului din domeniul sănătăţii, care cunoaşte anamneza pacienţilor şi poate oferi comandări şi contraindicaţii pentru efort, şi cea a profesionistului din domeniul sportului care poate oferi alternative de activitate fizică, mijloace şi metode pentru recomandările şi contraindicaţiile pacientului“, explică Ionel Melenco.

Un astfel de proiect este gândit pentru a participa la el persoanele cu probleme de sănătate mintală, din diferite ţări ale Uniunii Europene, aflate în diferite etape şi condiţii clinice şi promovarea într-un mod adecvat, stabil şi organizat a programelor de activitate fizică structurate pentru prevenţie, tratament şi reabilitarea tulburărilor psihice. „Proiectul se adresează persoanelor cu probleme de sănătate mintală, pacienţilor psihiatrici, profesioniştilor din sistemul sanitar şi din domeniul sportiv, atât din sectorul public, cât şi din cel privat“, adaugă profesorul. 

În acest sens se pot face parteneriate între instituţiile medicale şi cele sportive, atât din mediul privat, cât şi din cel public, asigurându-se astfel un tratament adjuvant valoros în recuperarea persoanelor cu probleme de sănătate mintală.

România a mai participat, între 2018 şi 2022, prin intermediul Institutului Naţional de Sănătate Publică, la proiectul EUPAP (EU-Physical Activity Prescription) care îşi propunea implementarea unui concept suedez în instituţiile medicale româneşti prin care bolnavilor cu diverse diagnostice, printre care şi de sănătate mintală, le era prescrisă activitatea fizică corespunzătoare.

Vă recomandăm să citiţi şi: 

Campion mondial la kickbox, elev în anul I la Şcoala Militară de Maiştri a Forţelor Navale

Trei jucătoare de tenis de masă din Constanţa şi una din Bistriţa au obţinut medalia de bronz la campionatul mondial din Portugalia

Constanţa


Ultimele știri
Cele mai citite