Cum mai poate fi salvată Comorova, singura pădure de pe litoralul românesc

Sudul litorlului şi pădurea Comorova - foto: Primăria Mangalia

Pădurea Comorova a fost creată prin eforturile de 20 de ani (1890-1910) ale silvicultorilor, sub patronajul Regelui Carol I din fonduri bugetare ale Statului. Din cele 885 de hectare iniţiale, pădurea se mai întinde acum pe 395 de hectare.

Pădurea Comorova este ultima suprafaţă forestieră rămasă pe litoralul românesc, dar cu toate acestea suprafeţe importante din pădure dispar sub drujba intereselor imobiliare.

Reprezentanţii USR Mangalia anunţă că au demarat o campanie de strângere de semnături în vederea punerii în dezbaterea Consiliului Local a proiectului de hotărâre privind trecerea Pădurii Comorova din domeniul privat în domeniul public al U.A.T. Municipiul Mangalia şi declararea acesteia ca fiind de uz şi interes public local.

Pentru a putea promova în Consiliul Local proiectul de salvare a ce a mai rămas din Pădurea Comorova este nevoie de un număr de semnături echivalent cu 5% din registrul electoral al Mangaliei, în care sunt înscrişi în jur de 36.000 cetăţeni cu drept de vot, astfel că necesarul este de 1.800 semnături.

Comorova este singura pădure de pe litoralul românesc şi cea mai importantă suprafaţă forestieră din punct de vedere ştiinţific, cu rol deosebit de protecţie climatică, igienico-sanitară, recreativă şi de cercetare-experimentare silvică în condiţii extreme de stepă dobrogeană.

Pădurea Comorova - Google Maps

Pădurea Comorova a fost creată prin eforturile de 20 de ani (1890-1910) ale silvicultorilor, sub patronajul regelui Carol I din fonduri bugetare ale Statului. În perioada 1890-1971, pădurea cu o suprafaţă de 855 de hectare a fost administrată succesiv de Academia Română (1890-1930), Casa Autonomă a Pădurilor Statului (1930-1933), Institutul de Cercetări şi Amenajări Silvice- ICAS (1933-1948), Regionala de Exploatări Forestiere Bucureşti (1948-1963), din nou ICAS (1963-1971).

În perioada 1967-1968, din totalul suprafeţei de pădure aproximativ o treime a fost scoasă dinFondul Forestier pentru construcţia staţiunilor Neptun, Olimp şi Jupiter.

În anul 2000, cea a mai rămas din Comorova a trecut din proprietatea publică în proprietatea privată a Municipiului Mangalia, ca ulterior, în 2003, să se stabilească "folosirea definitivă sau temporară a terenurilor forestiere în suprafaţă de 431,70 ha în alte scopuri decât silvice (…) pentru extinderea intravilanului municipiului Mangalia".

În prezent, din datele prezentate de iniţiatorii campaniei de strângere a semnăturilor, mai există 395,25 ha de pădure în proprietatea privată a municipiului Mangalia, suprafaţă care se află în pericol de dispariţie tocmai din cauza acestui statut juridic, aşa cum de altfel s-a demonstrat prin acţiunile abuzive de împroprietărire a mai mulţi dezvoltatori imobiliari.

Tăieri de lemn în pădurea Comorova foto: USR Mangalia

Vă recomandăm şi: 

Fost militar, despre furtul de armament de la Constanţa: „Dacă santinela se trezeşte cu atacatorul alături îl împuşcă pe loc“

Amendă de 40.000 lei pentru tabăra din Neptun,de unde 28 de copii au ajuns la spital cu toxiinfecţie