Sfânta Cuvioasă Parascheva, ocrotitoarea a 14 lăcaşuri de cult din Arhiepiscopia Tomisului. Tradiţii în zi de mare sărbătoare

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Marţi, 14 octombrie, când creştinii o sărbătoresc pe Sfânta Cuvioasă Parascheva, vor fi slujbe în mai multe biserici din judeţul Constanţa, care au acest hram.

În ziua prăznuirii Sfintei Cuvioase Parascheva, în Arhiepiscopia Tomisului îşi vor sărbători hramul următoarele biserici: Parohia Năvodari I, str. Constanţei (zona Kaufland), Parohia „Sfânta Parascheva” Constanţa (Capela Cimitirului Central), Parohia Medgidia III, str. Romană (lângă Cimitirul Municipal), Parohia Cumpăna II, şos. Constanţei, nr. 155, Parohia Mamaia Sat, Parohia Palazu Mare II, Parohia Băneasa II, Parohia Dumbrăveni, com. Independenţa, Parohia Grădina, com. Târguşor, Parohia Râmnicul de Jos, Parohia Tortomanu, com. Siliştea, Parohia Corbu de Sus şi Parohia Valul lui Traian I.

Şi mănăstirea Dervent îmbracă haine de sărbătoare de praznicul Sfintei Parascheva, cea care este ocrotitoarea bisericii mănăstirii.

IPS Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, va participa la Sfânta Liturghie la Catedrala Mitropolitană din Iaşi, alături de alţi membri ai Sfântului Sinod al B.O.R.

De Sfânta Parascheva nu se munceşte, altfel vei avea dureri de cap şi vederea ţi se va slăbi. Tradiţia spune că în această zi este bine să nu spălăm şi nici să coasem. Pe 14 octombrie nu se mănâncă nuci, castraveţi şi poame în formă de cruce

Sfânta apare în vise şi împărtăşeşte leacuri populare celor bolnavi sau îi atinge cu toiagul pe cei care nu respectă avertismentele ei.

Cine a fost Sfânta Parascheva

Conform calendarului Creştin Ortodox, Sfânta Parascheva s-a născut la începutul secolului al XI-lea, în satul Epivat, nu departe de Constantinopol, din părinţi bogaţi ş binecredincioşi. La vârsta de zece ani, auzind în biserică "Oricine voieşte să vină după Mine să se lepede de sine, să-şi ia crucea sa şi să-Mi urmeze Mie" (Marcu 8, 34), răspunde imediat strigătului dumnezeiesc: îşi schimbă hainele cu îmbrăcămintea unui cerşetor.

Decide să-şi părăsească părinţii pentru Hristos, înainte de a împlini douazeci de ani. Ajunge la Constantinopol, unde se bucură de învăţătura unor călugări. La sfatul acestora, merge la mănăstirea Maicii Domnului din Heracleea, unde va sta cinci ani. De aici a plecat spre Ţara Sfântă, în dorinţa de a-şi petrece restul vieţii în locurile sfinte. După ce a văzut Ierusalimul, s-a aşezat într-o mănăstire de călugăriţe în pustiul Iordanului.

Într-o noapte un înger îi spune că trebuie să se întoarcă în locurile părinteşti. Potrivit tradiţiei, revine în Epivat fără să spună cine este şi de unde vine. După doi ani, la vârsta de douazeci şi sapte de ani, trece la cele veşnice. A fost îngropată ca o străina, aproape de mare.

După câţiva ani, valurile au adus la ţărm trupul neînsufleţit al unui marinar. Un sihastru care vieţuia în acele locuri i-a rugat pe câţiva creştini să-l îngroape. Aceştia, în timp ce săpau, au descoperit un trup neputrezit. Nu au dat importanţă acestui lucru şi au pus alături de el şi trupul marinarului.

Dar în noaptea următoare, unuia din creştinii care săpaseră groapa, cu numele Gheorghe, i s-a arătat în vis Cuvioasa Parascheva şi i-a poruncit să ia trupul ei şi să-l aşeze la loc de cinste. Astfel, trupul Sfintei Parascheva a fost dus în biserica "Sfinţilor Apostoli" din Kallicrateia.

Moaştele Sfintei Parascheva au ajuns în ţara noastră în anul 1641, după ce au fost prezente în mai multe locuri. Au fost aşezate pe 13 iunie 1641, în biserica "Sfinţii Trei Ierarhi" din Iaşi. În anul 1884, când biserica mănăstirii a intrat într-un proces de consolidare, sfintele moaşte ajung în paraclisul mănăstirii, iar peste câţiva ani în Catedrala mitropolitană din Iaşi.

Moaştele Cuvioasei Parascheva au ajuns în martie 1944 la Mănăstirea Ciorogârla de lângă Bucureşti, din cauza ofensivei sovietice în Moldova. Pe 27 octombrie 1944, moaştele sale au fost aşezate lângă cele ale Sfântului Dimitrie Basarabov în catedrala din Bucureşti şi readuse în Catedrala mitropolitana din Iaşi pe 26 noiembrie 1944.


 

image

Vă mai recomandăm:

FOTO Dobrogea obiceiurilor păgâne de Crăciun. Cum au supravieţuit colindele în zonele ocupate de Imperiul Otoman

FOTO VIDEO Sărbătorile pascale la Mănăstirea Dervent. Călătorie spre începuturile creştinismului

Locurile unde curge Izvorul Tămăduirii. Praznicul miracolelor este serbat în Vinerea Luminată

Bancherul care s-a călugărit

Constanţa



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite