România și dronele din războiul Ucraina-Rusia. Cum prevenim prăbușirea armelor de luptă pe teritoriul național, protejat de NATO
0Șase drone au intrat în șase luni pe teritoriul românesc, ultima fiind una marină, intactă și găsită în Marea Neagră, la 20 de mile marine est de Tuzla (Constanța), ceea ce a creat o alertă generală în rândul Serviciilor Secrete.
Ministerul Apărării Naționale a confirmat șase cazuri, deși au mai fost semnale din partea locuitorilor din zonele de graniță, care-au susținut că au văzut „obiecte zburătoare“ căzând din cer, în timpul atacurilor asupra localităților ucrainene.
Istoricul dronelor
Primul incident de acest gen s-a înregistrat în noaptea de 3/4 septembrie 2023, în zona Plaurul din județul Tulcea. Prăbușirea dronei, despre care s-a spus că ar fi fost rusească, a fost anunțat inițial ministul de externe din Ucraina Dmitro Kuleba, care a declarat că Kievul are dovezi fotografice care arată că drone rusești au lovit teritoriul românesc în timpul unui atac aerian care a avut loc asupra portului ucrainean Izmail.
Timp de patru zile, autoritățile din România, inclusiv președintele Klaus Iohannis, au dezmințit informația până pe 8 septembrie 2023, când resturile dronei au fost găsite într-un crater, dintr-o zonă izolată.
Al doilea caz a fost înregistrat, pe 13 septembrie 2023, la opt kilometri de Tulcea, pe un câmp din localitatea Nufărul. O a treia dronă s-a prăbușit pe 12 octombrie 2023, tot în timpul unui atac aerian la granița Ucrainei cu România, pe malul drept al brațului Chilia, la trei kilometru de localitatea Plaurul.
Al treilea caz este din 13/14 decembrie 2023, când aeronavele F‑16 ale Forțelor Aeriene Române, de la Fetești, și aeronavele Eurofighter Typhoon ale Forțelor Aeriene Germane, au fost activate și trimise în misiuni de supraveghere ale spațiului aerian al României, după ce o dronă a căzut în apropierea localității Grindu. La locul prăbușirii, autoritățile au găsit un crater de 1,3 metri adâncime.
Apoi, la 29 martie 2024 s-a dat din nou alarma, după ce o drona s-a prăbușit în Insula Mare a Brăilei, la doar opt kilometri de municipiu.
Cel mai recent incident a reprezentat și o premieră în „istoria“ incidentelor de gen: o dronă marină, intactă, practic o ambarcațiune adaptată pentru a servi scopurilor militare, a fost găsită răsturnată la 20 de mile marine est de Tuzla, miercuri, 3 aprilie 2024.
Deși oficial MApN a confirmat că este vorba despre „un vehicul marin fără pilot“, nimeni nu dezvăluit ce se afla la bord: un butoiaș cu antene, practic un dispozitiv de bruiaj și, pe surse, o cantitate importantă de explozibil.
SRI și MapN au dus drona în dreptul poligonului Midia, o zona militară și au detonat-o, creând panică pe jumătate din litoralul românesc, de la Corbu până la Eforie, unde oamenii au sunat la 112, din cauza deflagrației care le-a zguduit geamurile.
Dronă pentru distrugerea țintelor fixe
Contraamiralul (r) Constantin Ciorobea, fost locțiitor al șefului Statului Major al Forțelor Navale, a analizat imaginile filmate de martori, cu ambarcațiunea suspectă, înainte că aceasta să intre în custodia serviciilor secrete românești, și a explicat despre ce este vorba: cel mai probabil o armă militară folosită în războiul din Ucraina.
„Vorbim despre ambarcațiuni pentru salvare pe mare care, conform declarațiilor recente, se pare că au fost adaptate, adică au fost încărcate cu explozibili și cu niște mijloace de detectare și transmitere, ca să spunem așa, pentru a putea fi îndreptate către o anumită țintă și folosite în acest fel că drone de suprafață, dar cu posibilitatea de a avea o sarcină explozivă ceva mai mare. Se pare că aceasta chiar aparține Ucrainei, și cred că ținta unui astfel de dispozitiv ar fi podul din zona strâmtorii Kerci", a explica contraamiralul (r) Ciorobea.
Din punctul său de vedere, ambarcațiunea face parte din categoria celor care au viteză mică, dar pot transporta o încărcătură explozivă mare. Contraamiralul spune că, în cazul de față, nu am putea vorbi despre o dronă folosită în lupta pe mare, pentru a lovi o navă militară inamică.
„Probabil era folosită ca o dronă de suprafață, pentru că celelalte, folosite până acum împotriva navelor, aveau o încărcătură explozivă mai mică, dar viteză mai mare, manevrabilitate mai bună: acestea au fost folosite împotriva navelor. Acestea cu încărcătură mare ar putea fi folosite pentru podul din strâmtoarea Kerch sau intrarea în zona portului Sevastopol sau alt port, adică ținte fixe, ținte care nu își schimbă poziția, cu scopul de a tăia sau împiedica aprovizionarea forțelor armatei ruse din zonele Herson și Zaporojie. Și, în acest fel, forțele ucrainene pot avea un moment de răgaz, dată fiind presiunea exercitată de Armata Rusă în cele două regiuni", a declarat contraamiralul.
Din punctul său de vedere, o astfel de ambarcațiune folosită că dronă marină de suprafață ar putea transporta și 300 de kilograme de explozibil.
Contraamiralul (r) Constantin Ciorobea a explicat că cel mai probabil ambarcațiunea a fost adusă de curenți în zona României.
„Nu a mai putut fi controlată și s-a pierdut. Faptul că a fost răsturnată înseamnă că a traversat o zonă de furtună, ceea ce a dus la răsturnarea navei. Iar faptul că a ajuns pe litoralul românesc a fost cauzat de curenții circulanți de suprafață, care au direcția de la nord la sud, spre Istanbul și spre Dardanele“, a explicat acesta.
Din punctul său de vedere, drona marină nu era neapărat periculoasă, chiar dacă s-ar fi lovit de un obstacol sau de mal, pentru că sitemele de declanșare ar fi putut să fi fost deja fi distruse, în urma răsturnării ambarcațiunii.
Dronele aeriene, mai periculoase
Contraamiralul a explicat că dronele aeriene sunt mai periculoase decât cele marine: o dată intrate în spațiu aerian românesc, timpul de reacție este foarte mic și exista riscul, ca în cazul intervenției, să cadă într-o zona populată.
„Personal, consider că trebuie luată o decizie la nivelul Alianței - România împreună cu Polonia, țările care au întâmpinat astfel de situații. Practic dacă se așteaptă ca o dronă să intre în spațiul de responsabilitate al Forțelor Române, timpul de reacție aproape redus la minim, adică nu mai poate fi vorba de o reacție împotriva unei astfel de drone. Plus că doborând o astfel de dronă nu știm unde se duce. Este mai bine să o urmărești, să vezi, poate ajunge pe câmp și e foarte bine. Sau, doborând-o deasupra teritoriului României, riscă o să ajungă într-un oraș pentru că-și pierde controlul și nu mai chiar nu mai ai nicio posibilitate de a interveni asupra dronei, adică practic câteodată e mai bine să urmărești traiectoria", a declarat contraamiralul Ciorobea.
Militarul de carieră spune că România și aliații săi din NATO au capabilitatea de a anihila aceste drone cu rachete cu raza medie și sisteme de artilerie dar și alte modalități, însă nu aceasta este soluția, pentru că timpul de reacție mic și pericolul de a deturna arma de război spre o zonă locuită sunt prea mari, așa că soluția, din punctul său de vedere este alta.
„Polonia și România să solicite, Alianța să accepte, iar Ucraina, de asemenea, să accepte posibilitatea, de a lovi astfel de ținte deasupra teritoriului Ucrainei, înainte de a ajunge în spațiul aerian al țărilor care nu sunt implicate în acest conflict. Evident, totul s-ar putea face cu posibilitatea de prelucrare a datelor, a situației, a traiectoriei de zbor și lovirea dronei înainte de a ajunge către teritoriul României, în așa fel încât să poți să anticipezi și locul unde o să cadă după ce o lovești, pentru a se evita zonele locuite", explică ofițerul de rang înalt.
Cum dronele ar trebui lovite pe teritoriul Ucrainei, ca să nu mai ajungă la noi, nu pot fi excluse și victimele și pagubele, însă de aceea, spune Ciorobea, calculele trebuie să fie exacte, astfel încât Ucraina să nu intervină apoi să ceară despăgubiri sau să protesteze pe căi diplomatice.
Dotarea Forțelor Navale
În același ton vorbește despre situația armelor de război, ajunse pe teritoriul românesc, și Dorin Popescu, fost diplomat al României în Rusia și Ucraina, consilier al primarului Constanței Vergil Chițac.
„Există intenția conducerii Ministerului Apărării Naționale de a propune îmbunătățirea legislației, în vederea creării cadrului legislativ necesar pentru distrugerea dronelor militare, de către un actor de stat sau un terț actor, în perioada timp de pace. Deci, îmbunătățirea legislației. A doua problemă este crearea și consolidarea capacităților militare propuse pentru detecție, identificare și distrugere, dacă, unde și când va fi necesar. Din această perspectivă, cred că avem date bune, deoarece forțele navale, dacă vorbim de drone navale, forțele navale române au capacitățile necesare pentru a identifica și distruge, pentru a respinge, dacă este cazul, acțiunile militare care se desfășoară pe baza sau cu sprijinul unor drone”, spune Dorin Popescu.
El laudă și intenția Forțelor Navale Române de a achiziționa drone, spunând că utilizarea dronelor în domeniul războiului este diversificată și accelerată, iar în Federația Rusă, Ucraina, România și multe alte țări ale lumii se ține mult cont de elaborarea și îmbunătățirea tehnologiilor folosite în războiul dronelor.
„Pe măsură ce tehnologiile folosite în războiul dronelor sunt perfecționate, într-un mod similar, coroborat, se perfecționează contramăsurile dronelor. Dacă Federația Rusă, care este un actor de stat ostil, nu doar ostil Ucrainei, ci și Occidentului, României, NATO, este identificată drept cea mai gravă și directă amenințare la adresa securității regionale, apoi măsurile necesare se iau treptat. Se transmit avertismente diplomatice, adică mesajul României privind interzicerea folosirii vehiculelor fără pilot, care intră pe teritoriul național al său, care nu este doar teritoriul suveran, ci și teritoriul NATO", explică Dorin Popescu.
Soluția recomandată de el este tot deschiderea unui front comun pentru a apăra granițele României.
„În acest caz, pot fi deschise consultări cu Aliații pentru a decide măsurile care trebuie luate. În ceea ce privește dronele maritime, aici există și presupunerea, ipoteză, că unele dintre dronele marine care ar putea ajunge pe teritoriul României, în apele teritoriale, ar putea ajunge accidental din partea ucraineană. În acest caz se cer lămuriri din partea părții române cu privire la destinația acestor drone, a acestor aeronave fără pilot, cu privire la misiunile pe care ar trebui să le îndeplinească aceste drone, cu privire la împrejurările accidentului și, bineînțeles, se solicită și adoptarea unor măsuri pentru evitarea oricărui risc privind prejudiciul pentru obiectivele infrastructurii românești, pentru potențiala pierdere de vieți românești", a explicat fostul diplomat de la Constanța.
Se încarcă comentariile...
