Reţeta prin care partidele fură semnături ca să-şi valideze listele de candidaţi. Paleologu: „Folosesc baze de date“

Fostul membru PNL Theodor Paleologu acuză fraude uriaşe în procesul electoral premergător alegerilor parlamentare programate pe 11 decembrie, susţinând că formaţiunile politice de calibru din România au sute de mii de semnături false pe listele de adeziuni obligatorii prin lege.

Politicianul Theodor Paleologu (foto) face acuzaţii grave referitoare la sistemul de colectare a semnăturilor de susţinere necesare pentru înscrierea unui partid sau candidat independent la alegerile parlamentare din România. Potrivit fostului membru PNL, „partidele mari nici măcar nu-şi bat capul să-şi adune semnăturile pe bune“. 

„Au baze de date şi completează listele în sediul partidului. Peste 80% din semnături sunt adunate în acest fel. Ei au reprezentanţi în Autoritatea Electorală Permanentă şi nici nu se pune problema să fie verificaţi“, declară Theodor Paleologu, care adună adeziuni pentru a candida independent la scrutinul programat pe 11 decembrie.

Legea Electorală nr. 208/2015 reglementează faptul că „partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale şi organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, care optează să depună listele de susţinători la birourile electorale de circumscripţie, pot depune liste de candidaţi numai dacă acestea sunt susţinute de minimum 1% din numărul total al alegătorilor înscrişi în Registrul electoral cu adresa de domiciliu sau reşedinţă în circumscripţia respectivă, fără ca numărul acestora să fie mai mic de 1.000 de alegători“.

De asemenea, „Candidaţii independenţi trebuie să fie susţinuţi de minimum 1% din numărul total al alegătorilor înscrişi în Registrul electoral cu adresa de domiciliu sau reşedinţă în circumscripţia respectivă, fără ca numărul acestora să fie mai mic de 1.000 de alegători“. 

Nume preluate abuziv din baze de date

Practic, partidele politice din România trebuie să adune la nivel naţional minimum 183.000 de adeziuni de susţinere, reprezentând 1% din numărul total de cetăţeni cu drept de vot înregistraţi în România. Este vorba despre înscrisuri olografe, conţinând datele din cartea de identitate (numele complet, adresa, seria, numărul, codul numeric personal şi semnătura) care se cumulează pe liste depuse ulterior la birourile electorale.

Potrivit lui Paleologu, ar fi vorba despre cetăţeni preluaţi abuziv din aceste baze de date, care nu-şi dau acordul explicit pentru a apărea pe listele de adeziuni ale unei anumite formaţiuni politice şi ale căror date de identificare, cumpărate din surse obscure, sunt folosite în fals. O altă metodă de adunare a semnăturilor presupuşilor simpatizanţi este folosirea serviciilor unor firme specializate. „O firmă de promoteri cere zeci de mii de euro pentru a strânge semnături: costă cam 10.000-15.000 euro să îţi fie furnizate 20.000 semnături“, adaugă candidatul independent.

Theodor Paleologu susţine că doar el şi membrii Uniunii Salvaţi România se străduiesc să adune semnăturile în mod corect, fapt care necesită un efort uriaş. Legea electorală votată în 2015 nu le impune potenţialilor candidaţi la alegerile parlamentare să depună listele de adeziuni şi în format electronic, fapt care ar înlesni verificarea eventualelor falsuri. Incapacitatea de a controla potenţialele fraude electorale este recunoscută şi de autorităţile implicate în organizarea alegerilor.  

Falsul, aproape imposibil de probat

„Autoritatea Electorală Permanentă nu are atribuţii în ceea ce priveşte verificarea semnăturilor listelor de susţinători. Listele de susţinători sunt transmise AEP spre arhivare, la finalizarea procesului electoral. Cetăţenii pot solicita atunci consultarea listelor electorale. Un cetăţean nu poate verifica online dacă îi apare semnătura pe vreo listă, decât mergând acolo unde au fost depuse listele, la BEC sau la BEJ, şi să solicite acest lucru. Dacă este cineva care are suspiciuni că s-a făcut fals sau uz de fals, trebuie să sesizeze mai departe la Poliţie“, afirmă Marian Muhuleţ, vicepreşedinte al Autorităţii Electorale Permanente din România.  

Până ieri, 12 octombrie, Biroul Electoral Central (BEC) a certificat participarea la alegerile parlamentare a cinci formaţiuni politice. PSD, care a depus liste cu 1.005.660 de semnături, PNL (817.170), PMP (343.977), UDMR (226.150) şi ALDE (220.248).

În toate aceste cazuri, oficialii BEC au admis legalitatea participării la alegeri a partidelor menţionate în aceeaşi zi în care au depus listele, fiind fizic imposibilă eventuală variantă a verificării validităţii semnăturilor.În acelaşi timp, liderii altor formaţiuni minuscule, proaspăt înfiinţate în România, precum PRU sau Alianţa Noastră, au declarat pe diverse canale de comunicare că sunt pe cale sau chiar au finalizat strângerea de semnături, care pot fi depuse până cel târziu pe 27 octombrie.

„Eu am fost unul dintre cei 10 parlamentari care am votat împotriva acestei legi, gândită de PSD şi PNL în special, care face ca România să fie - din nou - unică în lume, prin acest prag aberant impus. Este sfidător la adresa populaţiei ca politicienii să fie aleşi printr-un scrutin proporţional, cu liste închise, un prag electoral de 5% şi liste de semnături care formează împreună un zid de jur împrejurul Parlamentului“, arată Toader Paleologu.

Cea mai restrictivă lege electorală din Europa

În legislaţia europeană electorală există diferite criterii pentru a elimina candidaţii care nu şi-ar putea susţine intenţia de a intra în procesul electoral: ori financiar, cu garanţii care se pierd dacă nu adună voturile necesare, ori cu prag electoral mai mic (7.000 semnături în Bulgaria, de exemplu), ori cu semnături mult mai puţine decât cele cerute în ţara noastră. „România este singura ţară din Europa care are acest cumul de factori restrictivi, creat pentru a asigura continuitatea unor structuri înţepenite în privilegii, care nu concep să lase din mână fabricarea legilor din România. La partide, unicul criteriu pentru a accede pe listele electorale este servilismul. Aceea este legea!“, spune Toader Paleologu.

Fostul membru PNL spune că intenţionează să militeze pentru modificare din rădăcini a actualei legi electorale, dacă va câştiga un nou mandat de parlamentar. „Când voi ajunge în Parlament, voi schimba această lege electorală. Pentru asta trebuie să nu fiu singur, ca să putem vota pentru schimbare. Şi mai trebuie ca opinia publică să se mobilizeze, pentru că ultimii ani au demonstrat-o - clasa politică nu a dat înapoi decât în faţa presiunii publice. Această lege este încă o formă de hoţie promovată de PSD şi PNL“, spune Toader Paleologu, candidat independent la alegerile parlamentare din 11 decembrie.

Pe aceeaşi temă:

Sistemul ticăloşit al listelor de semnături