Poveştile fascinante ale celor şapte mari faruri care păzesc coasta Mării Negre. Cel mai vechi far, la Tuzla. Ce semnal transmite lumina roşie fixă

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Zona de coastă a României este vegheată de şapte mari faruri amplasate de-a lungul ţărmului Mării Negre - la Mangalia, Tuzla, Constanţa, Midia, Gura Portiţei, Sfântu Gheorghe şi Sulina. Farurile sunt în grija Ministerului Apărării Naţionale, mai exact a Forţelor Navale Române, fiind administrate de Direcţia Hidrografică Maritimă.

Farurile de pe litoral fac parte din sistemul de asigurare a navigaţiei pe litoralul românesc. Pe lângă cele şapte faruri de aterizare (dispuse la Mangalia, Tuzla, Constanţa, Midia, Gura Portiţei, Sf. Gheorghe şi Sulina), sistemul mai este format dintr-un radiofar la Constanţa, trei faruri de intrare la Mangalia, Constanţa şi Midia, trei grupuri de lumini de intrare la Mangalia, Constanţa şi Midia, patru semnale de ceaţă în Mangalia, Tuzla, Constanţa şi Sulina.

Direcţia Hidrografică Maritimă este cea care transmite în regim de urgenţă avertismente radio costiere şi avertismente radio locale care se referă la siguranţa navigaţiei şi condiţiile meteorologice speciale, în limba română şi în limba engleză prin staţia radio de coastă, pe frecvenţa de 500 Khz.

Istoria farurilor de pe litoral

Farul de aterizare de la Mangalia a intrat în funcţiune în anul 1958. El este situat în punctul cu coordonatele φ = 43º48'39"N, λ = 28º33'30"E. Înalt de 42 metri, farul are un turn de formă paralelipipedică, de culoare albă, din piatră, având în vârf o cupolă rotundă albă. Are o lumină albă cu grup de două sclipiri, cu perioada 5,5 secunde şi vizibilitate 22 mile marine. Înălţimea luminii de la nivelul mării este de 72 metri.

Farul de intrare Mangalia, înalt de 21 metri, a intrat în funcţiune în anul 1979, este situat pe extremitatea digului de nord-est în punctul φ = 43º47'56", λ = 28º36'01"E. Are o lumină albă cu sclipiri, perioada 4 secunde, vizibilitate 10 mile marine, înălţimea luminii 23 metri. Turnul farului este metalic de culoare gri , din zăbrele, având în vârf o cupolă rotundă albă. Pe farul de intrare Mangalia se mai află instalat un semnal de ceaţă (nautofon) care emite litera „U“ în codul Morse.

image

Lumina de intrare verde a intrat în funcţiune în anul 1979, este situată pe extremitatea pintenului digului de nord-est în punctul φ = 43º48'04"N, λ = 28º35'43"E. Are o lumină verde cu sclipiri, perioada 3 secunde, vizibilitate 5 mile marine, înălţimea luminii 15 metri, înălţimea construcţiei 13 metri, este o clădire din beton de culoare bej, având în vârf o cupolă rotundă verde.

Lumina de intrare roşie a intrat în funcţiune în anul 1979, este situată pe extremitatea digului de sud-est în punctul φ = 43º47'56"N, λ = 28º35'37"E. Are o lumină roşie cu sclipiri, perioada 3 secunde, vizibilitate 5 mile marine, înălţimea luminii 15 metri, înălţimea construcţiei 13 metri, este o clădire din beton de culoare bej, având în vârf o cupolă rotundă roşie.

Cel mai vechi far, la Tuzla. Ce semnal transmite lumina roşie fixă

Cel mai vechi far de pe litoral, care funcţionează şi astăzi, este farul de aterizare Tuzla. A intrat în serviciu în anul 1900, funcţionând cu lămpi de petrol. Farul de la Tuzla a fost modernizat în anii 1946, 1957 şi 1972, iar în anul 1958 a fost electrificat.

Este situat în punctul φ = 44º59'26"N, λ = 28º39'58"E şi are o lumină albă cu grup de două sclipiri, perioada 9,7 secunde, vizibilitate 20 mile marine, sector de vizibilitate 191º - 014º (183º), înălţimea luminii 62 metri, înălţimea construcţiei 44 metri.

image

Pe farul de aterizare Tuzla se află instalat un far auxiliar, care are o lumină roşie fixă, vizibilitate 6 mile marine, sector de vizibilitate 162º-192º (30º), înălţimea luminii 57 metri şi un semnal de ceaţă (nautofon) care emite litera „U“ în codul Morse. Lumina roşie fixă indică navigatorilor că se află într-o zonă cu ape periculoase, puţin adânci.

Farul de la Constanţa bate de la 24 mile

Farul de aterizare Constanţa a intrat în funcţiune în anul 1960. Este situat în punctul φ = 44º09'29"N, λ = 28º37'49"E. Are o lumină albă cu grup de două sclipiri, perioada 29,8 secunde, vizibilitate 24 mile marine, direcţia luminii 360º, înălţimea luminii 87 metri, înălţimea construcţiei 58 metri. Turnul farului este piramidal de culoare albă, din beton, având în vârf o cupolă albastră în formă de piramidă cu vârful în jos.

Farul de intrare Constanţa a intrat în funcţiune în anul 1972. El este situat pe extremitatea digului de nord-est în punctul φ = 44º08'36"N, λ = 28º40'22"E. Are o lumină albă cu sclipiri, perioada 4,5 secunde, vizibilitate 10 mile marine, înălţimea luminii 24 metri, înălţimea construcţiei 18 metri. Turnul este o construcţie de granit de culoare cenuşie, având în vârf o cupolă rotundă albă. Pe farul de intrare Constanţa se află instalat un semnal de ceaţă (nautofon) care emite litera „U“ în codul Morse, perioada 30 secunde.

image

Lumina de intrare verde a intrat în funcţiune în anul 1972, este situată pe extremitatea pintenului digului de nord-est a portului Constanţa, în punctul de coordonate φ = 44º 08' 51"N, λ=28º 40' 19"E. Are o lumină verde cu sclipiri, perioada 3 secunde, vizibilitate 5 mile marine, înălţimea luminii 14 metri, înălţimea construcţiei 10 m, clădire cenuşie din zidărie, având în vârf o cupolă rotundă verde.

Lumina de intrare roşie a intrat în funcţiune în anul 1972, este situată pe digul de sud în punctul de coordonate φ = 44º 08' 49"N, λ= 28º 40' 07"E. Are o lumină roşie cu sclipiri, perioada 3 secunde, vizibilitate 5 mile marine, înălţimea luminii 14 metri, înălţimea construcţiei 10 metri, clădire cenuşie din zidărie, având în vârf o cupolă rotundă roşie.

Farul de război de la Midia

Farul de aterizare Midia a intrat în funcţiune în anul 1942 şi a fost electrificat în anul 1958. Se află instalat în punctul φ = 44º20'50"N, λ = 28º40'58"E. Are o lumină albă cu sclipiri, perioada 5 secunde, vizibilitate 17 mile marine, înălţimea luminii 36 metri, înălţimea construcţiei 22 metri. Turnul farului constă într-un schelet metalic cu zăbrele de culoare roşie, cu dungi orizontale albe şi o cupolă albă octogonală.

Pe farul de intrare Midia se află instalat un semnal de ceaţă (nautofon) care emite litera „U“ în codul Morse, perioada 30 secunde. Farul de intrare în portul Midia a intrat în funcţiune în anul 1989 şi este instalat pe extremitatea noului dig de larg (est) în punctul φ = 44º19'16"N, λ = 28º41'40"E. Are o lumină albă cu sclipiri, cu perioada 5 secunde, vizibilitate 10 mile marine, înălţimea luminii 25 metri, înălţimea construcţiei 18 metri. Turnul este o construcţie din beton de culoare albă.

image

Lumina de intrare verde a intrat în funcţiune în anul 1989, este instalată pe extremitatea digului de sud, în punctul φ = 44º19'28 "N, λ = 28º41'31"E, are o lumină verde cu sclipiri, cu perioada 5 secunde, vizibilitate 6 Mm, înălţimea luminii 14 m, înălţimea construcţiei 9 m, aspectul construcţiei; un turn din beton, de culoare albă, având în vârf o cupolă din sticlă.

Lumina de intrare roşie a intrat în funcţiune în anul 1989, este instalată pe extremitatea digului de sud în punctul φ = 44º19'24"N, λ = 28º41'22"E, are o lumină roşie cu sclipiri, cu perioada 5 secunde, vizibilitate 6 mile marine, înălţimea luminii 14 metri, înălţimea construcţiei 9 metri, fiind un turn de beton de culoare albă având în vârf o cupolă din sticlă.

Farul de la Gura Portiţei a funcţionat pe acetilenă până în 1994

Farul Gura Portiţei a intrat în funcţiune în anul 1944. El a fost modernizat în anii 1952 şi 1958. În urma inundării vechiului amplasament, farul a fost mutat în anul 1966 pe malul sudic al fostului canal Gura Portiţei. În anul 1977 a suferit o nouă inundaţie şi a fost din nou mutat pe malul nordic al fostului canal Gura Portiţei. Astăzi el este amplasat în punctul φ = 44º40'31"N, λ = 28º59'14"E, are o lumină albă cu sclipiri, perioada 9 secunde, vizibilitatea 10 mile marine, înălţimea luminii 22 metri, înălţimea construcţiei 23 metri. Turnul farului este o construcţie metalică cu zăbrele în benzi orizontale albe şi negre şi o cupolă de culoare albă. Până în anul 1994, farul a funcţionat pe acetilenă, an în care a fost racordat la reţeaua electrică naţională.

Farurile din Delta Dunării

Farul de aterizare Sfântu Gheorghe a intrat în funcţiune în anul 1968. El este instalat pe capul Sfântu Gheorghe în punctul φ = 44º53'57"N, λ = 29º36'01"E. Turnul farului este construit din metal, având forma a două prisme triunghiulare uşor torsionate, acoperite pe două laturi cu plăci din tablă inoxidabilă, iar pe celelalte două cu plăci din policarbonat. Farul are o lumină albă cu grup de două sclipiri, perioada 7,2 secunde, vizibilitate 19 mile, înălţimea luminii 50 metri, înălţimea construcţiei 48 metri.

Farul de aterizare Sulina a intrat în funcţiune în anul 1983. El se află instalat în punctul φ = 45º08'53"N, λ = 29º45'33"E, pe extremitatea digului de sud a canalului Sulina. Farul are o lumină albă cu grup de trei sclipiri, perioada 16,2 secunde, sector de vizibilitate 240º (165º-045º), vizibilitate 19 mile marine, înălţimea luminii 48 metri, înălţimea construcţiei 48 metri, înălţimea turnului 47,20 metri, iar turnul farului este un cilindru din beton alb cu o cupolă albă în vârf. Farul este prevăzut cu reflector radar activ.

image
image

Vă mai recomandăm

Cerere în căsătorie pe bricul Mircea. Fiul unui comandor a îngenuncheat în faţa iubitei sale, exact de ziua ei

FOTO Ziua Marinei 2015. La festivităţile de la Constanţa a participat şi Ilie Năstase, îmbrăcat în uniforma de general

Cine a fost femeia care a botezat Biruinţa, nava lui Traian Băsescu. Cele mai ciudate superstiţii marinăreşti - de ce se sparge o sticlă de şampanie de nave

Glume marinăreşti pe seama crucişătorului Averof. Vasul era atât de mare încât avea trei comandanţi, iar de ancora lui s-a agăţat epava Titanicului

FOTO Spiritul Mircea, dus mai departe. Colectă publică pentru cel de-al treilea bric

Amiralul Ilie Ştefan, deplâns de Marina Română: „Asemenea oameni se nasc o dată la 100 ani. Un patriot care iubea cu patimă marea, Marina şi ţara“

Destinul tragicomic al primului vas românesc care a făcut înconjurul lumii. După naufragiu, primul obiect salvat de marinari a fost butoiul cu murături

FOTO Poveşti marinăreşti cu Florentin Scaleţchi. După 28 ani de la fuga cu vaporul, intră din nou în puşcărie

Constanţa



Partenerii noștri

image
canal33.ro
Ultimele știri
Cele mai citite