Povestea profesoarelor care predau româna la mii de kilometri depărtare de casă. „Limba română este limba inimii“
0Finlanda şi Suedia sunt printre puţinele ţări din lume care oferă posibilitatea oricărui elev să studieze limba maternă în şcoală. Mai mult, cele două state suportă toate cheltuielile legate de aceste cursuri. Astfel, copiii românilor stabiliţi aici au ocazia să cunoască limba, tradiţiile şi cultura părinţilor şi bunicilor
În Finlanda, limba română se predă doar în trei oraşe: Helsinki, Tampere şi Espoo. Raluca Cenan-Niemi (40 de ani) locuieşte de 14 ani în Tampere şi predă copiilor de români cursuri de limba română, iar adulţilor le predă limba engleză. Conform legii, primăriile din Finlanda au posibilitatea de a organiza ore de limbă maternă pentru copiii din învăţământul obligatoriu, iar manualele şcolare sunt oferite de către primărie. Tot primăria îi plăteşte şi pe profesori. Copiii din clasa zero au o oră pe săptămână de limbă maternă, iar cei din clasele I-IX au câte două ore pe săptămână.
O grupă se înfiinţează dacă sunt minim patru copii. În acest moment, în oraşul Tampere, se predau 31 de limbi ca limbă maternă. La limba română sunt trei grupe, anul acesta fiind înscrişi 22 de elevi care provin din 10 şcoli diferite din zonă.
ROMÂNIA, ŢARA BUNICILOR ŞI A VACANŢELOR
Familia Ralucăi este una mixtă, ea este româncă, el – finlandez. Cu toate acestea, spune profesoara, încearcă să-i imprime băiatului ei ambele culturi. „Aproape toţi copiii de la orele de limba română sunt născuţi în Finlanda, pentru ei România este ţara bunicilor şi a vacanţelor frumoase, ţara mâncării gustoase şi ţara colindelor. Copilul meu e născut în familie mixtă şi încerc pe toate căile să-l fac să iubească şi să cunoască ambele culturi. La fel încerc şi cu copiii de la orele mele şi la fel încearcă şi părinţii lor. Limba română este limba inimii. Niciodată nu-i poţi spune cu adevărat copilului tău te iubesc în altă limbă decât în limba ta, în limba în care mama şi tatăl tau şi-au şoptit acelaşi lucru când erai copil“.
Clasa în care Raluca predă limba română FOTO Raluca Cenan-Niemi
În casa familiei Cenan-Niemi se vorbeşte româna, finlandeza şi engleza. „Învăţarea limbilor materne ale ambilor părinţi este o necesitate în formarea copiilor, fără limbă nu se poate realiza o comunicare reală cu cultura, cu familia. Dacă nu învaţă limba maternă a părinţilor, copiii rămân cu un gol în identitatea lor, un gol pe care nu îl realizează acum, dar îşi vor da seama de el mai târziu, ca adulţi, când încearcă să îşi refacă drumul, identitatea“, explică profesoara.
Raluca Cenan-Niemi sursa FOTO: Aamulahti (un ziar local)
Dacă pentru copiii românilor stabiliţi în Finlanda, România este ţara bunicilor, a mâncării gustoase, a verişorilor, a dansurilor şi costumelor populare, pentru adulţi România este ţara părinţilor, ţara copilăriei şi a tinereţii, „este casa noastră. Chiar după 20 de ani petrecuţi departe de România unii spun că merg acasă în concediu când pleacă în România“, spune Raluca.
STRĂBATE 100 DE KILOMETRI ÎN FIECARE ZI PENTRU A PREDA LIMBA ROMÂNĂ
Andreea Dahlquist, 30 de ani, a plecat în anul 2014 în Suedia, stabilindu-se împreună cu familia în regiunea Scania, din sudul Suediei. Originară din judeţul Dâmboviţa, Andreea a studiat în România istoria, fiind înscrisă în prezent la studii doctorale în cadrul Universităţii Valahia din Târgovişte. În Suedia predă limba română copiilor ce provin din familiile de români stabilite în oraşul Malmö şi îi ajută pe elevii nou-veniţi să se acomodeze cu sistemul de învăţământ suedez.
Andreea Dahlquist predă româna copiilor din Suedia FOTO Andreea Dahlquist
Deşi locuieşte la 100 de kilometri depărtare de Malmö, Andreea face zilnic naveta pentru a-i învăţa pe elevi limba ţării natale. Cursul de limbă maternă este unul opţional, aşadar nu toţi românii veniţi în Suedia sunt interesaţi să-şi înscrie copiii la cursuri.
„Am avut şansa ca în ţară să studiez psiho-pedagogia, curs ce mi-a fost recunoscut în Suedia şi pe baza căruia mi-a fost dată legitimaţia de profesor. Odată ajunsă în ţara în care mi-am ales să trăiesc acum, am pus mâna serios să învăţ limba suedeză, pentru că eram conştientă de faptul că nu mă voi integra în societatea suedeză, dacă nu voi putea să comunic. După şase luni de studiu intensiv şi după ce am învăţat să scriu un CV şi o scrisoare de intenţie, am început să aplic la diverse joburi. La scurt timp, am fost chemată la interviu şi astfel mi-am reînceput activitatea de cadru didactic. Prima mea grupă a fost compusă din cinci elevi, numărul minim de elevi pentru care se poate oferi cursul de limbă maternă, aceea fiind prima grupă de limba română din istoria oraşului respectiv“, explică Andreea cum a început să predea limba română în Suedia.
Cursurile profesoarei sunt structurate în aşa fel încât copiii să cunoască şi să studieze autori români, istoria, tradiţiile şi cultura României, astfel încât să fie capabili să le compare cu istoria, literatura şi cultura suedeză. Aproximativ 35 de copii învaţă acum de la Andreea limba română în oraşul Malmö, pe lângă aceştia mai are opt elevi pentru care este ghid de studiu. Cu toate acestea este loc de mai bine, spune Adreea, care speră ca tot mai mulţi români să le ofere şansa copiilor lor să urmeze cursurile ei.
IMAGINEA ROMÂNIEI, DISTORSIONATĂ
Chiar dacă stă departe de ţara natală, Andreea simte româneşte şi face tot posibilul ca imaginea ţării noastre să fie percepută în mod realist, iar pentru aceasta primeşte şi ajutorul soţului.
Soţul Andreei arborează drapelul României de 1 Decembrie FOTO Andreea Dahlquist
„Vorbesc româna acasă, la muncă, în timpul liber, visez în română, spun te iubesc în română şi mă cert pe româneşte. Mă bucur că pot discuta despre ţara mea, despre cultura şi tradiţiile româneşti şi mă bucur şi mai mult de faptul că pot schimba ideile preconcepute pe care suedezii le au faţă de ţara noastră. Imaginea României în Suedia este una foarte distorsionată, iar eu alături de soţul meu încercăm pe cât posibil să îndreptăm puţin lucrurile. Pe de altă parte, limba română are un status destul de scăzut, poate şi din cauza faptului că este de multe ori asociată cu limba rromani“. Căsătorită cu un cetăţean suedez care este protestant, în casa Andreei Dahlquist se ţin atât sărbătorile protestante, cât şi cele ortodoxe, se arborează steagul suedez pe data de 6 iunie şi cel românesc pe 1 decembrie.
Pe aceeaşi temă:
Se încarcă comentariile...
