Părintele Papacioc şi scenariul sexual secret al Securităţii: „Bărbosul întreţine relaţii amoroase cu tinere în chilia sa, le vorbeşte nepotrivit la spovedanie”
0Părintele Arsenie Papacioc de la Mănăstirea Techirghiol, monahul ortodox cu tinereţe legionară, a fost urmărit cu mult zel de Securitate. Pentru a-l compromite pe marele duhovnic, securiştii puseseră la punct un plan menit să-i descopere slăbiciunile lumeşti.
Comuniştii nu au iertat niciodată anii în care tânărul Anghel Papacioc a activat ca primar legionar al Zărneştiului. Anchetele, procesele şi detenţia nu au reuşit să demonstreze crime înfăptuite de legionarul născut în Bărăgan. Perioada de temniţă l-a apropiat definitiv de Dumnezeu, iar credinţa l-a salvat de atunci, de fiecare dată, de la toate încercările.
Elemente inedite din dosarul de urmărit al părintelui Arsenie Papacioc au fost aduse la lumină de trei autori în cartea „Am înţeles rostul meu…“, apărută în vara acestui an la Editura Humanitas. Unul dintre autori este stareţul Andrei Tudor de la Mănăstirea Dervent din Constanţa, ucenic şi fiu duhovnicesc al lui Papacioc. Împreună cu Mariana Conovici (fondatorul Centrului de Istorie orală de la Radio România) şi Iuliana Conovici (doctor în ştiinţe politice), stareţul Andrei a răsfoit arhiva CNSAS obţinând mărturii grăitoare despre eforturile depuse de agenţii de Securitate. Scopul lor unic: să-l prindă pe picior greşit pe călugărul care era din ce în ce mai iubit de oameni.
„O întreagă armată de securişti a stat pe urmele lui. Era considerat periculos pentru că atrăgea o mulţime de oameni, credincioşi care îl căutau şi aveau nevoie de cuvântul lui. Asta îi deranja! Dacă ar fi găsit ceva, oricât de mic, ar fi fost de ajuns ca să îl distrugă “, este de părere stareţul Andrei Tudor.
Autorii atrag atenţia că notele informative întocmite de Securitate trebuie privite cu destulă rezervă. „A fost un atac concertat, un scenariu ţesut în fel şi chip, doar-doar vor reuşi să găsească ceva compromiţător. Observaţi că declaraţiile sunt tendenţioase şi răutăcioase, trebuie să avem rezerve faţă de notele lor informative“, arată stareţul de la Dervent.
Mişcarea legionară şi arestarea
Prima însemnare oficială privindu-l pe suspectul Anghel Papacioc datează din 13 iulie 1938. La acea dată, autorităţile au făcut percheziţie la domiciliile legionarului Anghel Papacioc şi al camaradului său Nicolae Sperchez. Tânărul pe atunci în vârstă de 24 ani se afla la Zărneşti - Braşov, având profesia de controlor la fabrica de armament Malaxa. „Recunosc că i-am dus o cămaşă verde legionară lui Nicolae Sperchez, precum şi corespondenţă pentru fratele meu Radu, care era arestat“, mărturisea el în scris.
În ianuarie 1939, Anghel Papacioc se desolidarizează de Mişcarea Legionară. Doi ani mai târziu este arestat pentru participare la rebeliunea legionară. Acesta a fost începutul perioadei în care a fost urmărit sistematic de către organele statului. Papacioc este monitorizat pas cu pas, oriunde s-ar duce şi orice ar face.
Consemnările Securităţii devin periodice şi conţin relatări inclusiv ale unor gesturi şi împrejurări absolut comune, cum ar fi participarea la o slujbă religioasă. Părintele era supravegheat nu doar de agenţi ai Securităţii, ci şi de informatori care se ascundeau sub masca de credincioşi care frecventau lăcaşurile de cult unde acesta slujea. Uneori, turnători erau chiar călugări care împărţeau traiul monahal cu Papacioc în mănăstiri.
„A supravieţuit şi acestei urmăriri permanente, şi intrigilor fraţilor. La Râmnicu-Vâlcea, la Mănăstirea dintr-un lemn, au vrut să mute un preot acolo numai ca să-l monitorizeze. Cine ştie ce şantaje au fost şi acolo... Noi nu judecăm pe nimeni, nu acuzăm, nu putem şti ce s-a întâmplat“, face pace cu trecutul stareţul Andrei.
Părintele Arsenie Papacioc, la Techirghiol Sursă foto Arhiepiscopia Tomisului
Cea mai mare surpriză a cercetării a fost, însă, descoperirea unui plan minuţios pus la cale de oamenii Securităţii pentru compromiterea duhovnicului. Cel care polariza mase de enoriaşi era creionat ca fiind un afemeiat, un om amoral, care se foloseşte de statutul său pentru a seduce femeile care vin la spovedanie. Izolatul sau Bărbosul, cum i se spunea prin numele de cod, avea mare putere de atracţie. Iar securiştii ţesuseră deja în scrierile lor portretul unui duhovnic cu comportament neortodox.
Cine erau femeile din viaţa duhovnicului, în viziunea securiştilor
„Întreţine relaţii amoroase cu diferite fete tinere în raport cu vârsta lor, dar se teme în acelaşi timp de a nu fi compromis. Le cheamă în chilia sa, le pretinde să se dezbrace sau le vorbeşte nepotrivit la spovedanie. Cu unele are relaţii sexuale, cum este cazul numitei Maria Miclescu, concubina sa“, notează maiorul Ilie Iliescu în nota informativă din 3 octombrie 1972.
Niciunul dintre urmăritorii săi nu ataşează, însă, şi dovada unui astfel de comportament. Agenţii nu reuşiseră să documenteze purtarea scandaloasă a părintelui, lucru de mirare ţinând cont de resursele dedicate obiectivului Arsenie Papacioc.
„O astfel de învinuire era menită - Securitatea o explică în documente - fie şantajării celui prins în flagrant, fie compromiterii sale. Calomnierea personajelor bisericeşti prin fabricarea de scandaluri sexuale a fost folosită din plin de Securitate. Încercările de a demonstra acuzaţia prin interpunerea de agenţi se încheie fără vreo confirmare. Încercarea de compromitere prin lansarea acuzaţiei de homosexualitate, propusă de un ofiţer, este respinsă din start de superiorii acestuia“, menţionează autorii cărţii.
Ca să intre pe sub pielea „obiectivului“, Securitatea desemnase chiar o tânără informatoare considerată „atrăgătoare“, care să-l momească pe părinte să facă greşeli. „Dina Cocea“, „Doina“ sau „Diana“, adică Elena Doina Constantinescu, o contabilă din Râmnicu Vâlcea „cu relaţii în rândul străinilor“, a jucat ceva timp rolul unei tinere dormice să se mărite cu un italian, care avea nevoie de îndrumarea spirituală a părintelui Papacioc. Prin ea sperau securiştii că vor ajunge la prinderea duhovnicului. Şi acest plan al Securităţii a eşuat.
Stareţul Andrei Tudor de la Dervent are cugetul împăcat. „Securitatea a căutat prin orice mijloace să-l compromită. Nu au reuşit să dovedească nimic. Într-un final, au recunoscut că părintele Arsenie Papacioc este un cleric devotat, un fanatic - cum spuneau ei. A supravieţuit şi acestei prigoane. Cum spunea părintele: «Sunt în viaţă. Ce minune mai mare vreţi?»“.
Părintele Arsenie Papacioc Foto George Crăsnean
Vă mai recomandăm
FOTO VIDEO Părintele Arsenie Papacioc, „spitalul de urgenţă al sufletelor“
FOTO Cum a scăpat părintele Papacioc de plutonul de execuţie comunist