FOTO Românul cotat printre cei mai buni îmblânzitori de cai din lume: „Pentru mine calul este prieten, coleg, asociat“
0
Miron Bococi este cunoscut în lumea echitaţiei ca „îmblânzitorul” de cai din Barcelona. La 19, credea că va ajunge arhitect, dar destinul avea să-i ofere o surpriză şi să-l aducă în apropierea cailor de rasă. Acum este printre cei mai pricepuţi dresori din Spania, iar spectacolele sale se ţin în toată Europa.
Are 32 de ani, s-a născut la Sighetul Marmaţiei, iar la terminarea liceului a plecat în Spania să muncească timp de trei luni, pe perioada vacanţei. Era perioada în care tânărul Miron Bococi oscila între a da examen la Facultatea de Arhitectură din Cluj sau a începe o carieră ca jandarm.
Doar că planurile de acasă, din Maramureş, nu s-au potrivit cu cele din Barcelona. Aici s-a angajat îngrijitor la o fermă unde a întâlnit o altă lume: cea a cailor de rasă. „Am început ca îngrijitor. Ideea nu era să rămân. Voiam să dau la Facultatea de Arhitectură pentru care mă pregătisem cu domnul Dorel Cordoş, un distins arhitect. Acest vis s-a spulberat cam într-o lună după ce am venit“, spune Miron.
Relaţia om-cal, una deosebită
Deşi era obişnuit cu aceste animale, părinţii lui având cai, niciodată nu şi-a imaginat că relaţia om-cal poate deveni una deosebită. „Pasiunea pentru cai am avut-o din România. Aveam o curiozitate foarte mare legată de cum sunt, cum gândesc, ce le place, ce nu le place, deoarece erau prezenţi în tot ceea ce însemna munca noastră la pădure sau pe câmp. Era un hobby nepracticat“, spune Miron.
La numai 5 ani are un accident care-l ţine în comă aproape o săptămână. Se întorcea acasă de la munte, iar la coborâre căruţa în care era s-a răsturnat prinzându-l sub ea. Deşi atunci a suferit mult, Miron a trecut peste acest moment, iar calul nu a devenit un animal de care să se teamă sau pe care să-l evite.
FOTO Mircea Roşca
La ferma de lângă Barcelona a observat pentru prima dată modul în care se lucrează cu caii de competiţie, care sunt trataţi ca făcând parte din familie şi astfel şi-a dat seama că un om poate să trăiască de pe urma cailor, să transforme un hobby într-o profesie plăcută.
A ales să rămână în Spania propunându-şi să se dedice acestei noi pasiuni descoperite aici. A început să înveţe totul de unul singur, mai ales prin observarea comportamentului cailor, apoi ajutat de câteva filmări ale unui dresor american. „Eu sunt autodidact. Am început cu multă logică şi foarte puţină informaţie. Acum este multă informaţie, nu ca în urmă cu 14 ani. Am văzut nişte filmuleţe ale unui american pe You Tube. Mi-am dat seama că aceste animale au cu mult mai multă memorie şi inteligenţă decât credeam eu până atunci.”
Condiţiile în care muncea şi modul în care proprietarii fermei se comportau cu el, l-au determinat pe Miron să plece după câteva luni. Aşa a ajuns să lucreze într-un restaurant doar pentru a aduna bani ca să poată, cândva, să-şi împlinească visul. După un an de la stabilirea sa în Spania, are şansa să lucreze din nou cu caii la o fermă unde, de data aceasta, i se dă şi posibilitatea să interacţioneze cu cai problemă.
Vocaţia de a îmblânzii
Avea 20 de ani când îmblânzeşte primii doi cai, Caruso şi Snoopy, la o fermă unde proprietara a avut încredere în talentul său. „Înţelegerea cu ea a constat ca jumătate din timp să mă ocup de îngrijirea cailor, iar cealaltă jumătate să lucrez cu acei cai cu probleme. Totul fără violenţă. Am stat aici trei ani. A fost locul unde am dresat primii doi cai, pe Caruso şi pe Snoopy. A fost totul lent şi avem, în acelaşi timp, o incertitudine: nu ştiam dacă ceea ce fac se înscrie pe un drum bun sau rău? Totul era nou în domeniu. Când vezi că ceva funcţionează nu ştii dacă trebuie să accelerezi procesul sau dacă trebuie lăsat lent. Era o lume la început, nu se ştia despre dresajul natural mai nimic.“
FOTO Liliana Borşan
Miron Bococi lucrează cu caii în libertate, bazându-se foarte mult pe studierea temperamentului acestora. Metoda lui de lucru este una personală. „Nu folosesc nimic special, poate adaug ceva, o idee, o sensibilitate, un timing. Dar, nu pot să-i dau un nume metodei, poate «dresaj Miron». Combin multe stiluri fără a pune frontiere între ele. Folosesc tehnici din dresajul clasic, western sau cel portughez. Problema nu este de stiluri, ci de cum se aplică acestea. Asta le place oamenilor să vadă, ceva unic, nu o copie. Eu n-am fost elevul cuiva“.
Practic, animalul îi spune cum trebuie să lucreze cu el, când este cazul să accelereze procesul de dresaj sau când este obosit psihic şi nu răspunde la comenzi. Nimic nu se face cu violenţă, doar cu condiţionare. Exerciţiile cresc treptat în dificultate, pornindu-se de la câteva mişcări de bază care formează un fel de alfabet uşor de înţeles pentru animal.
Dorindu-şi să evolueze în acest domeniu, la 24 de ani, Miron se lansează pe cont propriu în lumea celor care îmblânzeau şi dresau cai. „Neavând un loc unde să fac doar asta în Spania, am început pe cont propriu. Am început să lucrez cu caii complicaţi, cei care au trecut pe la antrenori şi nu au reuşit să facă nimic cu ei. Era, practic, o reeducare de cai. Eram ultima speranţă a unor proprietari de cai înainte de a abandona un animal. Aşa a început să mă caute lumea, apoi mi-am făcut o mică şcoală de echitaţie. Am închiriat un teren în apropierea Barcelonei şi 4-5 ani am lucrat acolo“, spune Miron. Aşa a reuşit să-şi facă primul său manej.
FOTO Liliana Borşan
Spectacole de echitaţie în toată Europa
Acum are propriul club de echitaţie lângă Barcelona, iar show-urile sale au fani în întreaga lume. S-a specializat, pe lângă îmblânzirea cailor cu probleme de comportament, în dresaj natural, acrobaţii şi şcoală de echitaţie. „Pentru mine calul e un prieten, un coleg, un asociat. E cineva ca noi, doar că nu avem acelaşi sistem de vorbire. Sunt foarte inteligenţi şi au o memorie foarte bună. De aceea este dificil să educi anumiţi cai. Odată ce au învăţat ceva rău, e greu să-l reeduci.“
La club are caii lui cu care participă la spectacolele de echitaţie sau la competiţiile de dresaj, dar primeşte tot timpul şi cai cu probleme, cai pe care dresorii nu au reuşit să-i educe. De asemenea, îi învaţă şi pe alţii cum să relaţioneze cu caii, cum să-i îmblânzească astfel încât animalul să-şi înţeleagă din priviri antrenorul.
Spectacolele ecvestre ale lui Miron Bococi se ţin peste tot în Europa. De vreo doi ani a început să aibă reprezentaţii şi în România, la Salina Turda şi la Centrul de Echitaţie Potcoava din localitatea Runcu. La Turda s-a amenajat un spaţiu special pentru astfel de evenimente, iar Miron speră ca acestea să devină o obişnuinţă.
În spatele unui spectacol reuşit stau zeci, poate sute, de ore de muncă şi ani de antrenamente. „Pentru a-l aduce la un nivel înalt de dresaj sunt ani de muncă. Ca să te înţelegi cu el din priviri trebuie 3-4 ani. Sunt perioade în care se lucrează zilnic. Depinde mult de cal, de inteligenţa lui“, explică Miron.
Feeling, primul cal
Primul cal pe care Miron l-a cumpărat când s-a lansat în acest domeniu a fost Feeling. L-a cunoscut încă de pe vremea când era un mânz, avea vreo 3 ani, adus de un club ecvestru pentru a fi îmblânzit şi dresat pentru sărituri. Iar Miron s-a îndrăgostit de acest cal. „Este artistul principal. Este un cal căruia îi place să facă spectacol, să fie văzut şi aplaudat de oameni. Este, totodată, un cal inteligent, foarte bine proporţionat fizic, se mişcă foarte bine, este robust şi are o morfologie foarte bună“.
Miron Bococi şi calul Feeling FOTO Liliana Borşan
Numele nu a fost greu de ales deoarece Miron avea un „feeling“ că acest cal este deosebit, ceea ce s-a dovedit şi în realitate. Acum mânzul are 10 ani şi cei doi sunt nedespărţiţi în show-urile ecvestre. „Este un cal care, dacă-l vezi în boxă, nu te impresionează. Dar când intră în pistă se transformă şi face un spectacol deosebit“, explică Miron Bococi.
România, văzută altfel din străinătate
După 14 ani de stat în străinătate, Spania a devenit a doua lui casă. Aici are prieteni, aici şi-a îndeplinit visul şi aici este apreciat de toată lumea. România ocupă locul ei în sufletul său, dar, deocamdată, Miron Bococi alege să se dedice pasiunii sale pentru cai. „Definitiv nu cred că o să mă întorc în România. Pe moment nu mă gândesc. Aici am mai mulţi prieteni, viaţa mea s-a construit aici pas cu pas. Ar fi foarte dificil să fac o schimbare radicală”.
De departe, ţara natală se vede încă fără schimbări majore, cu o evoluţie lentă în aceşti 14 ani. De câte ori vine în România, Miron observă cu atenţie toate aceste detalii. „ De exemplu, dacă vorbim de curăţenie, este vina omului. Să-ţi repari gardul sau să faci curăţenie în curte sau în faţa casei nu costă bani. Pe de altă parte, copiii români sunt inteligenţi şi asta este o veste bună pentru viitor.”
Pe aceeaşi temă:
FOTO Colecţionarul de maşini de epocă: are Fordul lui Birlic şi Dacia lui Ceauşescu
Se încarcă comentariile...
