FOTO Imagini fabuloase din Dobrogea. Cum renaşte natura în Delta Dunării, Munţii Măcinului şi la Marea Neagră
0
Primăvara, anotimpul preferat al iubitorilor naturii, bucuroşi să o vadă revenind la viaţă, oferă cele mai frumoase ipostaze ale Dobrogei.
Din Munţii Măcinului la Vama Veche, de la Dunăre la Agigea şi de la Ostrov la Delta Dunării, Dobrogea se înfăţişează în cele mai neaşteptate culori şi nuanţe, pe care pasionaţii fotografiei tânjesc să le strângă, pe toate, ca într-un buchet de imagini extraordinare.
Natura este generoasă în Dobrogea, astfel că orice drumeţie, expediţie sau scurtă incursiune într-unul dintre punctele cardinal oferă la fel de multe surprize şi descoperiri de frumos.
Iată ce au găsit câţiva iubitori ai Dobrogei, trăitori în acest spaţiu care nu te lasă să te plictiseşti niciodată dacă înveţi să-l cunoşti.
RĂSFOIEŞTE ALBUMUL FOTO DIN GALERIA „ADEVĂRUL”
Munţii Măcinului, mai vechi decât dinozaurii
Cei mai vechi munţi ai României, Munţii Măcinului din nordul Dobrogei, trebuie cutreieraţi la pas pentru a cunoaşte istoria acestor locuri. Specialiştii relatează că în Măcin se găsesc roci vechi de sute de milioane de ani, mult mai vechi decât primii dinozauri de pe Pământ.
Situaţi în judeţul Tulcea, între Valea Dunării, Valea Luncaviţei şi Cerna-Horia, Munţii Măcinului reprezintă vestigii ale Lanţului Hercinic - cea mai veche formaţiune muntoasă din România. În Măcin se găsesc roci vechi de sute de milioane de ani, mult mai vechi decât primii dinozauri de pe Pământ - arată specialiştii de la Parcul Naţional Munţii Măcinului.
Sunt 10 trasee marcate de administraţia parcului, care pot fi străbătute cu ghizi sau cu însoţitori care cunosc bine locul. Acestea sunt: traseul tematic Valea Jijilei, traseul pentru turism ecvestru, traseul Culmea Pricopanului, traseul Vârful Crapcea, traseul tematic Poveştile Măcinului, traseul Ţuţuiatu, traseul Dealul cu drum, traseul Cozluk, traseul Valea Vinului, traseul pentru cicloturism.
Câte culori are Marea Neagră
Pe măsură ce litoralul a devenit tot mai important pentru potenţialul de dezvoltare a României, continuatorii muncii cercetătorului Grigore Antipa, părintele oceanologiei române, au strâns date amănunţite despre caracteristicile Mării Negre. Cum ar fi - de ce marea are culori diferite în funcţie de ţărmul pe care îl scaldă. În 1973, specialiştii de la Institutul de Meteorologie şi Hidrologie publicau monografia hidrologică a Mării Negre în zona litoralului românesc. Răspunsul ştiinţific era că, de fapt, culoarea mării variază în funcţie de conţinutul de substanţe din apă.
În nord-vest, datorită aportului râurilor, Marea Neagră are culoarea albastru-verzui; în centru şi în est are culoarea verde-albastru (cu o transparenţă de 5-12 metri. La gurile râurilor, marea este galben-verzuie, cu o transparenţă de 1-3 metri. În largul îndepărtat, acolo unde există o apă limpede cu transparenţe mai mari de 13 metri, culoarea trece de la albastru deschis spre albastru. În est, transparenţa apei mării ajunge până la 28 metri.
„Culoarea variază invers faţă de transparenţa apei. Culoarea este consecinţa absorbţiei şi reflectării diferenţiate a radiaţiilor spectrului luminii naturale în masa de apă marină. Adâncimea maximă de pătrundere şi persistenţă în apa mării o au radiaţiile din spectrul natural cu lungime mică de unde (0,43-0,53 microni), care corespund culorilor violet-albastru-verzui. Astfel se explică culoarea apei mării“, arătau cercetătorii marini.
Pentru cercetători, Grindul Sărăturile din Delta Dunării reprezenta cea mai frumoasă plajă de pe tot litoralul românesc. Ei spuneau că plajele de la sud de Constanţa au nisip mai fin, fiind format prin distrugerea de cochilii ale moluştelor şi fărâmiţarea blocurilor de calcar. Şi tot la sud, de Costineşti - de această dată, erau întâlnite marmitele marine. Acestea sunt formate de valurile care spală lespezile sarmatice, de pe ţărmul unde placa de calcar se prelungeşte în mare.
Ce trebuie să mai ştim despre Marea Neagră
Litoralul românesc al Mării Negre, între Gârla Musura în nord şi Vama Veche în sud, are o lungime de 244 kilometri. „Este împărţit în două sectoare distincte: nordic, între Gârla Musura şi Capul Midia, cu ţărm deltaic-lagunar; sudic, între Capul Singol şi Vama Veche, cu faleze active până la 35 metri înălţime, la baza cărora se dezvoltă plaje. Între aceste două sectoare există o unitate de tranziţie, Cap Midia - Cap Singol, reprezentată de bariera nisipoasă Mamaia“, relatează geografii de la Direcţia Hidrografică Maritimă Constanţa.
Întreg bazinul hidrografic al Mării Negre se află pe Paralela 48. Sud-estul Mării Negre este considerat cea mai liniştită zonă a Mării Negre, acolo numărul zilelor calme în sezonul cald ajungând la 15%. Ciclonii trec repede peste Marea Neagră, în maximum 24 ore, iar mareele au amplitudini mici de 12 cm. Vânturile tari produc valuri mari, astfel că marea se poate „monta“ brusc, în jumătate de oră. Dacă vântul bate cu 15 m/s medie, valul creşte la 2 metri. La Insula Şerpilor, valul depăşeşte 9 metri, în timp ce la coastă nu este peste 7 metri.
Delta Dunării s-a format pe locul unui golf marin, Halmyris, care avea mai multe braţe. Golful a fost colmatat şi izolat de mare. Din Halmyris a mai rămas complexul lacustru Razelm-Sinoe, cel mai mare din România, cu o suprafaţă de 1.145 kilometri pătraţi. Este cea mai mare întindere de apă dulce din ţara noastră, având 863 km2.
Excepţia: uscatul care învinge marea
Falezele „moarte“, unde marea nu se face simţită, sunt la sud de Tuzla, la sud de 2 Mai şi la nord de Vama Veche. Marea a erodat puternic uscatul din cauza construcţiilor industriale ridicate de om, de pe Dunăre începând, şi al curenţilor turbionari care sapă în mal, dar există un loc, singurul de pe tot litoralul, unde uscatul a înaintat în mare datorită aluviunilor aduse de Dunăre.
Este vorba despre Canalul Sulina, unde ţărmul a crescut, la protecţia digurilor, ca un pinten - spun specialiştii de la INCDM Grigore Antipa. În 50 ani, Sulina a ajuns la 1,5 kilometru înaintare în mare, spre deosebire de Gârla Împuţita sau Câşla Vădanei, care s-au retras cu 1,5 km.
Din înaintarea uscatului s-a format pământul nou. Insula K, apărută în golful Musura în perioada anilor 2000, la nord de Sulina, este cel mai nou pământ al României, la fel şi insula Sacalin de lângă Sfântu Gheorghe.
Pe aceeaşi temă:
FOTO Toamna în culorile Dobrogei. Imaginile de vis din care cenuşiul lipseşte
Se încarcă comentariile...
