FOTO Descoperiri importante la Cetatea Capidava. Arheologii constănţeni sunt pe urmele Imperiului Roman

0
0

Recent, s-a încheiat campania arheologică de toamnă la Cetatea Capidava, una dinte fortificaţiile ce s-a conservat foarte bine. Ea se află pe teritoriul comunei Topalu.

La mijlocul lunii septembrie, la Capidava au început săpăturile arheologice. Arheologii şi-au luat sacul în spinare, au tocmit mai mulţi muncitori şi au început să sape pentru a scoate la lumină secrete îngopate adânc în pământul Dobrogei.   

„Am săpat în mai multe zone, pentru a descoperi zidurile, iar în sectorul de est am descoperit un edificiu compus din opt camere şi în cadrul proiectului de cercetare început acum cinci ani, în 2008, ne-am propus să verificăm stratigrafia edificiului. Strategia noastră este de a sonda fiecare cameră pe direcţia nord-est, sud-vest şi de a compara nivelul de distrugere.

În fiecare din cele opt încăperi am descoperit urmele acoperişului, distrugerea la sfârşitul secolului al VI-lea“, a povestit arheologul Tiberiu Potârniche, cel care a condus lucrările de şantier.

El spune că într-o încăpere cu arcadă, ce a fost sondată pe jumătate, investighează prezenţa unui chiup descoperit, de mari dimensiuni. Chiupurile erau folosite pentru depozitarea vinului şi a cerealelor. Ele au fost turnate pe loc, nu aduse din altă parte. 

Istoria cetăţii

Fortul a fost construit pe vremea împăratului Traian, ca parte din sistemul roman defensiv. Capidava, care înseamnă „cetatea de la cotitură“, se află pe un masiv stâncos.

Cetatea şi zona din jur au fost distruse în mai multe rânduri: atât de atacuri ale armatelor străine, cât şi în urma unor cataclisme naturale, în jurul anului 578. În secolul VI, atacurile avaro – slave au pustiit cetatea aproape definitiv.

Urmele arată că ea a fost locuită până în jurul datei de 614. „Probabil că, în acea fază, garnizoana se retrage în zona aceasta, se şi vede fortificaţia unui şanţ, cu care ei au apărat ultima zonă de supraveghere“, povesteşte arheologul.

După 300 de ani, cetatea este din nou locuită. În anul 979, împăratul Ioan Tzimiskes a preluat controlul asupra limesului dunărean, astfel că zona va fi locuită de ţărani stratioţi, grăniceri, scutiţi de plata impozitelor, care-şi satisfăceau stagiul militar.

Propusă pe lista UNESCO

Capidava ar putea fi inclusă pe lista UNESCO, alături de Carsium, prin proiectul „Danube Limes Brand“.

Proiectul „Danube Limes Brand”, finanţat prin Programul Operaţional Regional Sud-Estul Europei, îşi propune extinderea limesului dunărean ca parte a sitului transnaţional UNESCO „Frontierele Imperiului Roman”,

Carsium şi Capidava sunt două situri reprezentative pentru antichitatea de la Dunărea de Jos, puncte strategice pentru apărarea liniei dunărene în fata atacurilor ce veneau de peste Dunăre, centre economice importante în schimburile cu comunităţile autohtone din Câmpia Română, precizează arheologul Constantin Nicolae.

Vă mai recomandăm:

Comori de Grigorescu, Tonitza şi Ressu la muzeul din Topalu

FOTO VIDEO Vacanţă în România: Litoralul, aşa cum trebuie cunoscut. Poveşti cu kilometri de plajă virgină şi faţa mai puţin cunoscută a Mării Negre

FOTO VIDEO Înapoi spre rădăcinile neamului românesc, la pas pe tărâmul apostolului Andrei

Constanţa


Ultimele știri
Cele mai citite

Partenerii noștri