Constanţa: Comori de Grigorescu, Tonitza şi Ressu la muzeul din Topalu

Tablourile n-au mai fost evaluate de la intrarea lor în patrimoniul Muzeului de Artă

Muzeul „Dinu şi Sevasta Vintilă“, din comuna constănţeană Topalu, adăposteşte 228 de lucrări semnate de cei mai celebri pictori români. Picturile au fost donate de medicul Gheorghe Vintilă în anul 1960, în memoria părinţilor săi. Muzeul adăposteşte cea mai importantă colecţie de artă din mediul rural.

Comorile nebănuite se află la Topalu, un sat dobrogean situat pe malul Dunării, la jumătatea drumului dintre Hârşova şi Cernavodă. La intrare tronează două lucrări create de Nicolae Grigorescu. „Sunt pictate în ultimii săi ani de viaţă, când pictorul avea probleme cu vederea. Tocmai de aceea, culorile sunt pale, iar liniile sunt estompate. În istoria artei româneşti e cunoscută drept «perioada alb㻓, explică muzeograful Maria Buzatu.

Lângă Grigorescu e aşezată „Femeia cu copil la marginea oraşului“, a lui Ştefan Luchian, iar o sală întreagă este destinată lui Tonitza.

Pe pereţi sunt frumos aşezate 18 lucrări ale vestitului pictor român. În cealaltă cameră sunt picturi de Theodor Pallady, Gheorghe Petraşcu, Nicolae Dărăscu sau Dumitru Ghiaţă. Lângă ele, sculpturi semnate Oscar Han şi Ion Jalea. În total, sunt 228 de lucrări, dar niciun vizitator.

Cine a fost familia Vintilă

Povestea muzeului începe în anul 1960. Astăzi, sătenii abia dacă ştiu cine au fost Dinu şi Sevasta Vintilă. Amândoi, învăţători respectaţi în Topalu, au plecat la Bucureşti la începutul secolului, imediat ce copiii au terminat şcoala gimnazială. Unul dintre fii - Gheorghe - a îmbrăţişat profesia de medic, dar a vrut cu orice preţ să intre în lumea colecţionarilor de artă.

„A fost unul dintre medicii ginecologi care au făcut bani în anii ’50. A fost foarte bun prieten cu sculptorul Oscar Han, care l-a şi îndrumat în achiziţiile sale“, povesteşte Doina Păuleanu, directorul Muzeului de Artă Constanţa. Vintilă a fost bun prieten cu Tonitza, căruia îi vizita atelierul foarte des, iar de multe ori cumpăra câte o lucrare.

Pentru că a fost foarte bine primit de autorităţi, a decis ca întreaga sa colecţie de picturi să o doneze satului, cu condiţia să fie organizată o expoziţie permanentă în casa natală, care să poarte numele părinţilor săi - Dinu şi Sevasta Vintilă. Foarte bătrân, rămas singur şi fără avere, medicul se retrage în anul 1969 la Constanţa, unde primeşte funcţia de muzeograf principal la Muzeul de Artă.

„L-am cunoscut în vremea aceea. Era autodidact şi citea enorm. Era dornic de comunicare. El venea din lumea medicală, dar voia să se integreze în lumea boemei artistice. În plus, îşi dorea să rămână în conştinţa publicului. A făcut donaţii inestimabile“, îşi aminteşte Doina Păuleanu, actualul director al muzeului.

Medicul a murit în 1978, singur, şi a fost înmormântat de angajaţii Muzeului de Artă. Casa familiei a fost restaurată, i-au fost construite anexe, pentru ca spaţiul să fie suficient pentru picturile existente.

Mândria satului

Muzeul a fost restaurat de Consiliul Judeţean Constanţa şi inaugurat cu mare fast în 2007. Toţi turiştii care ajung la Topalu trec pragul muzeului, considerat „comoara satului“, iar cunoscătorilor nu le vine să creadă ce găsesc acolo. Muzeograful Maria Buzatu lucrează la Topalu din 1968. Ea spune că înainte de ’89 treceau pragul muzeului mai mulţi vizitatori străini decât după Revoluţie.

„Se făceau multe excursii pe atunci. Îmi amintesc că a trecut pe aici şi Zoia Ceauşescu“, spune Maria Buzatu. Oamenii din sat nu prea au habar despre valoarea muzeului. „L-am vizitat când eram la şcoală, ştiu că sunt acolo tablouri. Este un muzeu foarte frumos, ne mândrim cu el“, spune Silvia Burlăciuc, o localnică în vârstă de 38 de ani.