Egemen Duygu, medic cardiolog: „Dacă un pacient nu se lasă de fumat, renunţ să-l mai tratez“. Cum ne putem proteja inima
0
Fumatul, stresul şi kilogramele în plus sunt principalele cauze care duc la îmbolnăvirea inimii. Pe lângă aceşti factori, determinantă este şi programarea genetică. Medicul cardiolog Egemen Duygu ne dezvăluie tratamentele de ultimă generaţie cu care sunt trataţi pacienţii peste hotare.
Dr. Egemen Duygu (38 de ani) este de un deceniu medic cardiolog în Turcia, iar în prezent îşi desfăşoară activitatea la spitalul Acibadem Internaţional din Istanbul. Atât la sediul din Istanbul, cât şi în ţară, medicul tratează tot mai mulţi români, unii dintre ei foarte tineri. Cel mai tânăr pacient român, de care a avut grijă după ce acesta a suferit un infarct, avea 29 de ani. Dr. Egemen Duygu a explicat, pentru „Weekend Adevărul“, care sunt manifestările pe care nu trebuie să le ignorăm şi care sunt cele mai noi metode de tratament care salvează vieţile celor cu afecţiuni cardiovasculare.
„Weekend Adevărul“: E adevărat că tot mai mulţi tineri se confruntă în prezent cu afecţiuni ale inimii? Care a fost cel mai tânăr pacient pe care l-aţi tratat?
Prof. dr. Egemen Duygu: Am observat că în întreaga lume tot mai mulţi pacienţi tineri se confruntă cu astfel de probleme, nu doar în România sau în Turcia. Spre exemplu, la Constanţa am consultat un pacient în vârstă de 29 de ani cu complicaţii grave, care a făcut un infarct. Tânărul lucra în străinătate, în Spania. La un moment dat a început să se simtă rău şi a mers la medic. Din păcate, nu i s-a recomandat mare lucru. Şi astfel problemele s-au acutizat şi a făcut un infarct.
Care sunt factorii care favorizează îmbolnăvirea inimii? Depinde de noi să nu ne îmbolnăvim?
Sunt doi factori care influenţează sănătatea inimii: unul este genetic – şi aici nu avem ce face, îl moştenim –, iar cel de-al doilea ţine de condiţiile în care trăim, de stilul nostru de viaţă: dacă fumăm sau nu, dacă avem kilograme în plus, dacă facem sau nu mişcare, dacă trăim în stres sau nu. Dar, de departe, cel mai mare factor de risc într-o boală cardiologică este fumatul.
Cum putem să reducem nivelul stresului în zilele noastre? Cum să facem să ne rupem de rutina zilnică şi să găsim doar pentru noi câteva momente de recreere?
Sunt persoane care îşi propun şi care chiar reuşesc să stea departe de stres. Depinde doar de noi. Ne putem schimba locul de muncă, dar uneori ne provocăm singuri stresul. În situaţii de criză, unii mănâncă foarte mult, unii beau, iar alţii au atacuri de panică. Eu, spre exemplu, după ora 18.00, când plec de la spital, îmi pun o oră căştile la care ascult muzică şi mă plimb cu bicicleta. La Constanţa, spre exemplu, se poate face o plimbare pe malul mării. Există soluţii de recreere, numai să vrei.
Dacă ar fi să faceţi un top al recomandărilor pe care le faceţi pacienţilor care se adresează spitalului din Istanbul, care ar fi cele mai importante?
Fiecare pacient în parte primeşte recomandări, personalizate. Să stea departe de stres, dar, mai ales, să nu fumeze. Nu putem să-i spunem unui pacient că peste un an sau doi va face un infarct, nu putem să preconizăm aşa ceva. Dar sunt pacienţi pe care i-am tratat pentru diverse probleme şi care continuă să fumeze şi atunci intervenţia este fără sens, pentru că venele se înfundă la loc. În asemenea cazuri, refuz să-i mai tratez. Din moment ce pacientul nu realizează ce facem pentru el şi continuă să facă acelaşi lucru, nu mă mai ocup de el.
Care sunt principalele simptome ale unei boli de inimă? Când ar trebui să ne prezentăm la un medic specialist?
În primul rând, durerea în piept este specifică unei astfel de afecţiuni, mai ales în timpul efortului. Dacă se întâmplă ca durerea în piept să apară în afara efortului, pacientul trebuie să se prezinte la urgenţă. Evident, i se face o electrocardiogramă, însă este posibil să nu se observe nimic. La un pacient cu trei vene înfundate, electrocardiograma poate apărea normală. Aşa încât, nu este relevantă această investigaţie. Noi facem un test de efort şi electrocardiograma se face în timp ce pacientul este supus efortului. Atunci se pot observa problemele, în proporţie de 90%. Dacă se constată că sunt probleme grave, urmează să i se facă o angiografie, investigaţie la orice vas de sânge al corpului, sau o coronarografie – strict pentru inimă.
Medicul Egemen Duygu în timpul operaţiei FOTO Arhivă personală
Care ar fi un alt simptom al bolilor de inimă pe care nu trebuie să-l ignorăm?
Un alt simptom este dificultatea în respiraţie. De regulă este vorba de probleme la valvele inimii sau de insuficienţă cardiacă. Palpitaţiile sunt un alt simptom al unor boli de inimă, dar şi aritmiile. Apoi, sunt pacienţi care acuză şi stări de leşin.
Se poate întâmpla ca un pacient să moară dintr-o dată, fără să ştie că este bolnav de inimă?
Foarte rar apar şi decese. Se întâmplă mai ales la sportivi în timpul meciului. Chiar dacă la controalele medicale nu s-a constatat nimic, boala poate provoca decesul. Atunci, după ce pacientul a murit, se constată că erau probleme. Motivul cel mai des întâlnit este mărirea muşchiului cardiac.
Care sunt opţiunile chirurgicale pentru un pacient bolnav de inimă?
Sunt multiple opţiuni. Să luăm ca exemplu înfundarea vasului care irigă partea anterioară a inimii. În acest caz, scoatem vasul respectiv şi-l legăm peste zona înfundată. Dacă este necesar, putem să luăm un vas de sânge de la nivelul braţului sau, uneori, de la picior şi refacem podul sau conexiunea cu probleme.
Când este necesar bypassul?
În ultimii 20 de ani a scăzut foarte mult numărul de bypassuri, dar nu pentru că numărul bolilor cardiovasculare s-a redus. Motivul este că din ce în ce mai des se foloseşte metoda cu stent, care este mult mai evoluată. Este un avantaj şi pentru pacient, dar şi pentru medicul care o practică. În anii ’70-’80 nu existau stenturi. Se făcea doar operaţiunea cu balonaşe. Balonul se introducea pe vasul afectat, se umfla în segmentul care era înfundat, se desfunda vasul şi apoi era extras balonul. A fost o perioadă de groază pentru cardiologi, o metodă de luptă insuficientă. În acelaşi timp, în timpul operaţiei, pacientul putea să facă un infarct când se înfunda vena complet şi chiar dacă rezultatul era bun, vena se putea înfunda la loc.
Cum se procedează în prezent în sălile de operaţie?
Acum, la intrarea pe venă se pune un cateter, introducem un fir subţire pe vasul afectat, pentru a fi desfundat. Înainte se introducea balonul în capătul firului şi acum – stentul, un procedeu mult evoluat.
„Stenturile de ultima generaţie sunt cele care se dizolvă“
Aţi vorbit despre o perioadă grea pentru medicii cardiologi din întreaga lume. Au evoluat şi stenturile de-a lungul vremii?
La început, acestea erau din metal, apoi au apărut stenturile acoperite cu medicamente. A fost ca un miracol pentru cardiologie, pentru că dintr-o dată am căpătat arme performante. Stenturile pe care le montam nu se mai înfundau. Cele metalice se înfundau în proporţie de 40%, iar acum, în cazul celor cu medicamente, rata de insucces a scăzut până la 1%. Dar vreau să vă spun că, mai nou, există stenturi care se dizolvă, de ultima generaţie. După ce se montează, într-un an se dizolvă în corp şi nu rămâne nicio urmă.
Cât îi lua unui pacient să revină la o viaţă normală în cazul unui bypass şi cât durează refacerea dacă i se monează un stent?
Cu vechea metodă, pacientul suferea două-trei luni până se refăcea după bypass. În plus, o persoană operată poartă pe trup pentru totdeauna semnele operaţiei pe care a suferit-o. La montarea unui stent, pacientul poate să plece din spital după o zi. I se dă tratament pentru prevenţie şi poate să trăiască liniştit. Mai mult, nici cicatricele nu sunt la fel.
Astfel de intervenţii se pot realiza doar pe vasele de sânge care irigă inima sau şi pe cele ale altor organe?
Nu doar vasele de sânge ale inimii se pot înfunda. În limbaj popular se spune că ai „vene tari“. Când se înfundă carotida, adică vasul de sânge care irigă creierul, se produce un accident vascular cerebral. În acest caz, dacă persoana bolnavă se prezintă la timp la medic, ori i se înlocuieşte partea afectată, ori i se montează un stent. Pentru vasele de sânge ale rinichiului se poate face acelaşi lucru. La fel şi pentru picioare. Pacienţii cu diabet sau persoanele care fumează foarte mult au probleme cu vasele de sânge de la nivelul picioarelor, acuzând dureri. În alte cazuri, pacienţii şchiopătează. Acest lucru înseamnă că au o problemă a vaselor de sânge.
Medicul Egemen Duygu în timpul operaţiei FOTO Arhivă personală
La diabetici există problema care se numeşte „piciorul diabeticului“. Ce pot face pacienţii cu diabet pentru a evita tăierea degetelor de la picioare sau, în unele cazuri, chiar amputarea unui membru?
În cazul diabeticilor, dacă problemele sunt de la genunchi în jos, apar necrozele diabetice, întrucât nu se irigă suficient piciorul. Sunt trei vase importante care irigă tot piciorul. Dacă două dintre ele se înfundă, apar astfel de probleme. Pe an, avem cam 100 de pacienţi cu astfel de probleme pe care îi tratăm. În multe cazuri, putem să prevenim amputarea prin desfundarea vaselor de sânge. Totul este ca pacientul să aibă un regim sănătos de viaţă: să nu fumeze, să nu bea şi să-şi ţină sub control glicemia.
Cât timp durează o intervenţie pe vasele de sânge?
De regulă, o angiografie coronariană durează aproximativ 10 minute, iar montarea unui stent nu trebuie să depăşească, ca durată, 30 de minute.
Aveţi vreo reuşită deosebită? Un pacient salvat ca prin minune?
Cel mai recent a fost săptămâna trecută (n.r. – 13-19 mai). Am avut un pacient cu ruptură de aortă. Evident, a fost nevoie de o intervenţie de urgenţă, care se numeşte stent-graft. În ţesuturile din apropierea aortei s-a produs o sângerare, o situaţie destul de gravă, dar intervenţia a reuşit şi pacientul a supravieţuit. În trei zile a fost externat. Această intervenţie a durat două ore.
CV
Membru în două asociaţii profesionale europene
Numele: Egemen Duygu
Data şi locul naşterii: 26 aprilie 1977, Turcia
Studiile şi cariera:
Între 1995 şi 2001 a urmat cursurile Facultăţii de Medicină din cadrul Universităţii din Istanbul.
Este doctor în medicină din 2005.
Şi-a finalizat rezidenţiatul în 2006.
Din 2011, este medic cardiolog la Acibadem International Hospital, în Departamentul de Cardiologie.
Este membru al Asociaţiei Europene de Intervenţii Cardiovasculare Percutane şi al Societăţii Europene de Cardiologie.
Limbi străine vorbite: engleza şi italiana
Locuieşte în: Turcia
Vă mai recomandăm:
Se încarcă comentariile...
