Drama familiei părintelui Elefterie, al cărui frate a fost omorât de turci în ziua nunţii

Părintele Elefterie şi mama sa la Dervent Arhivă Mănăstirea Dervent

Mama părintelui Elefterie, care şi-a dus copilul la Dervent pentru a se vindeca, s-a retras la mănăstire în ultimii ani ai vieţii sale. Şi-a dat sufletul doar după ce fiul său cel drag şi-a luat rămas bun.

Măicuţa Antia, mama duhovnicului Elefterie de la Dervent, care a trăit 115 ani, este înmormântată în Cimitirul Central din Constanţa. Actualul stareţ, părintele Tudor, spune că a făcut demersuri la IPS Teodosie pentru ca rămăşiţele părinteşti ale sfintei să fie reînhumate în curtea locului de rugăciune, acolo unde doarme şi fiul său. De altfel, părintele Elefterie i-a fost duhovnic arhiepiscopului Tomisului. „Avem mai mulţi monahi care odihnesc în cimitire comune şi am discutat cu stareţul Andrei pentru a o reînhuma pe măicuţa Antia în curtea mănăstirii“, a precizat IPS Teodosie. 

Minunea de la Dervent

Aristiţa, pe numele de botez, a avut cinci copii. Trăiau la Leaskova, în Bulgaria. Se spune că la 3 ani, o minune avea să se petreacă în viaţa copilului Enache (părintele Elefterie), care era paralizat. Mama sa a auzit de „Crucea de Leac“ de la Dervent şi şi-a adus băiatul la micul paraclis care exista atunci. După ce l-a închinat Sfintei Cruci, seara, băiatul ar fi adormit sub o icoană a Maicii Domnului din interiorul barăcii de scânduri, iar a doua zi era sănătos. Cu lacrimi de fericire în ochi, mama i-a mulţumit Maicii Domnului pentru minunea săvârşită şi a făgăduit: «Am să-l fac doctor pentru că s-a vindecat»“, spune stareţul Andrei Tudor. 

Sfânta care odihneşte în Cimitirul Central 

După ce fiul său s-a călugărit şi ea a ales să-l slujească pe Domnul şi a ajuns la Mănăstirea Secu, unde a obţinut gradul de schimonahia. La începutul anului 1965, mama Arhimandritului a plecat de aici întrucât dorul de ai ei era mai puternic. A ajuns la Constanţa, la un băiat de-al ei Mihai Vasile. În luna martie 1965 a căzut la pat şi nu îşi dă sufletul decât după ce îl vede pe „lumina ochilor ei“, aşa cum îl considera pe părintele Elefterie. „De trei zile era în comă. Atunci a ajuns la ea Ahimandritul Elefterie şi după ce i-a sărutat mâna mamei sale aceasta se stinge“ povesteşte nepotul său,, Nicu Caramihale. Sfânta este înmormântată în locul de veci al fiului său, Mihai Vasile, din Cimitirul Central din Constanţa.

Fratele vitreg, omorât de turci în ziua nunţii

Tatăl Arhimandritului Elefterie, Caramihai Dina, avea din prima căsătorie cinci copii: Mani Vasile, care este omorât la 19 ani de turci în ziua nunţii, Mani Coli, ai cărui urmaşi trăiesc şi astăzi în Constanţa, Mani Ecaterina, Mani Tudora şi Manu Dumitrachi, ai cărui urmaşi s-au stabilit la Cluj. 

După ce-i moare prima soţie, Caramihai Dina se recăsătoreşte cu Rătiţa (Aritiţa), mama Arhimandritului. Rudele o mai strigau „Maia Sârmânjiota“, ea fiind originară din Salonic, localitate care făcea parte din Imperiul Otoman la acea vreme. Maia Sârmânjioata avea, la rândul ei doi copii: o fată pe nume Maria şi un băiat, Dumitrachi. Apoi, au venit pe lume Mihai Enache (părintele Elefterie), la 11 noiembrie 1900. El a avut mai mulţi fraţi: Năstase, cel care a fost primar în localităţile Râmnic şi Sinoe pe Mihale Gheorghe şi Mihai Vasile. Însă, sufletul mamei a rămas Enache, care de mic a avut probleme de sănătate şi s-a vindecat la Dervent. 

Vă mai recomandăm:

Istoria legendarului preot Elefterie, duhovnicul de la Dervent. Vândut de un enoriaş pentru câţiva arginţi, a apărat credinţa în Dumnezeu cu preţul vieţii

Prigoana călugărilor: cum a distrus Securitatea viaţa monahală din România. Preot: „A fost un act anticreştin, antiortodox şi antiuman“