De ce le este interzis preoţilor şi episcopilor ortodocşi să facă politică
0
Sinodul Bisericii Ortodoxe Române (BOR) a lămurit problema în anul 2008, când, printr-o hotărâre scrisă, a explicat de ce este interzis clericilor să se implice în politică.
Prin Hotărârea 1.676 din martie 2008, Patriarhia Română explică faptul că preotul, ca simplu cetăţean şi păstor al enoriaşilor din parohia sa, „are libertatea, binecuvântarea şi îndatorirea ca, de pe poziţia şi prin mijloacele care-i sunt specifice, să participe la viaţa cetăţii, sprijinind activităţile menite să promoveze binele obştesc şi împotrivindu-se oricăror măsuri sau activităţi care se dovedesc a fi în contradicţie cu învăţătura şi morala creştină ortodoxă. Opţiunea sa politică se exprimă prin vot”.
Aceeaşi decizie a Sfântului Sinod al BOR aminteşte o serie decanoane bisericeşti (6 Apostolic, 7 Sinodul IV Ecumenic, 10 Sinodul VII Ecumenic, 11 Sinodul local Cartagina), care stipulează că printre îndeletnicirile incompatibile cu slujirea şi demnitatea clericului se numără şi aceea de „a primi asupra sa dregătorii sau îndeletniciri lumeşti”.
„Arhiereului, preotului, diaconului şi monahului îi este interzis să facă politică partinică, să fie membru al unui partid politic, să participe la campanii electorale, să candideze şi să devină membru al Parlamentului sau consiliilor locale, primar, viceprimar sau să ocupe funcţii în administraţia publică centrală şi locală”, se arată în decizia BOR.
De asemenea, Patriarhia arată că cel care va încălca aceste reguli, precum şi legământul depus la hirotonie, se încadrează în prevederile articolul 3, litera „d” şi e” din Regulamentul de procedură al instanţelor disciplinare şi de judecată ale Bisericii Ortodoxe Române, având de ales între cariera politică şi misiunea preoţească, pentru totdeauna, fără drept de revenire încler. Abaterile de acest fel vor fi judecate în Consistoriile eparhiale.
Cu toate acestea, BOR permite preoţilor să candideze ca independenţi pentru posturi de consilieri locali sau judeţeni. Pot face acest lucru doar dacă au binecuvântarea (acceptul) episcopului de care aparţin.
„Această hotărâre adoptată de Sfântul Sinod este aplicabilă numai până când se vor găsi membri ai laicatului ortodox, bine pregătiţi, pentru a reprezenta interesele comunităţilor locale în care se află si ortodocşi”, se mai arată în document.
Pe aceeaşi temă:
De câte ori se poate cununa religios un creştin ortodox. „Rânduiala ne cam pune în încurcătură“
Se încarcă comentariile...
