Cum şi-a bătut joc România de generalii care au luptat eroic în război: peste 100 au fost întemniţaţi, iar jumătate dintre ei au murit în închisorile comuniste
0În vreme ce guvernul SUA a derulat un program de reintegrare în viaţa civilă a militarilor care au luptat în război, generalii români au fost trimişi în ţară pe jos, îndoctrinaţi şi apoi întemniţaţi. Mulţi au sfârşit în închisori.
La scurt timp după încheierea celui De-al Doilea Război Mondial, guvernul SUA şi nu numai a pus în aplicare un vast program de reintegrarea în viaţa civilă a milioanelor de demobilizaţi, adoptând programe de asigurări şi credite pentru educaţie, locuinţe, tratament medical etc., în fruntea Administraţiei veteranilor fiind numit generalul Omar Bradley, fostul comandat al Grupului 21 armate care a luptat pe frontul vest european.
În România, statutul politico-juridic impus ţării după trecerea României de partea Naţiunilor Unite (23 august 1944), mai ales după instaurarea de către sovietici a guvernului condus de dr. Petru Groza (6 martie 1945) şi alţi factori au făcut ca de sutele de mii de militari români demobilizaţi să nu se ocupe nimeni. În schimb, după terminarea ostilităţilor, armatele 1 şi 4 române au fost ţinute o lună în pădurile Cehoslovaciei spre a începe a fi îndoctrinaţi, după care au fost îndreptaţi spre ţară (pe jos), timp de încă o lună, şi demobilizaţi, cerându-li-se să se încadreze în noile realităţi politice şi sociale interne.spune istoricul militar Alesandru Duţu.
Mai mult, ofiţerii şi generalii care nu au acceptat regimul politic impus şi politizarea armatei au fost eliminaţi, atât prin măsuri aparent legale - reduceri de efective impuse de desfiinţările de unităţi şi mari unităţi, prin crearea ,,cadrului disponibil” şi trecerea, ulterioară, în rezervă şi în retragere, cât şi prin măsuri categoric ilegale - arestări şi întemniţări, foarte multe fără judecată, inclusiv în rândurile celor care se aflau pe front, exercitându-şi actul de comandă.
Istoricii Alesandru Duţu şi Florica Dobre au scris în volumul „Drama generalilor români (1944 – 1964) despre drama ofiţerilor români. Epurările şi arestările au început chiar înainte de terminarea războiului, în baza legislaţiei adoptată în martie 1945 de guvernul dr. Petru Groza, fiind înlăturaţi din armată mii de ofiţeri, subofiţeri şi maiştri militari.
Între generalii daţi afară din armată cu acel prilej s-au aflat Gheorghe Cialâk, Gheorghe Dobre, Constantin Voiculescu, Aurel Nicolaescu, Dumitru Carlaonţ, Corneliu Calotescu, Constantin Trestioreanu, Dumitru Balaban, Radu Korne (la 22 martie 1945), Corneliu Dragalina, Aurel Aldea, Ion Negulescu, Gheorghe Rozin, Radu Gherghe, Nicolae Şova, Vintilă Davidescu, Nicolae Stoenescu, Constantin Constantin, Ioan Arhip, Ioan Arbore, Petru Cameniţă, Vasile Creţoiu, Nicolae Diaconescu, Corneliu Teodorini, Nicolae Dragomir, Gheorghe Cassian, Ioan Aramă, Mihail Capitanovici, Emil Pălăngeanu, Gheorghe Gârleanu, Gheorghe Teodorescu, viceamiralul Alexandru Gheorghiu şi contraamiralul Horia Măcellariu (la 24 martie), Nicolae Macici, Eugeniu Vârtejanu, Emanoil Leoveanu, Ioan Boiţeanu, Victor Dombrovschi, Gheorghe Manoliu, Trifon Stoenescu, Mihail Stănescu, Manole Iliescu, Edgar Rădulescu, Petre Antonescu, Gheorghe Georgescu, Traian Tetrat, Gheorghe Lipovan, Ioan Lovinescu, Gheorghe Vasiliu, viceamiral Ioan Georgescu (la 27 martie 1945), Nicolae Tătăranu, Alexandru Marinescu, Dimitrie Georgescu, Tudor Orezeanu Cristescu, Marcel Ionescu, Ştefan Lambru, Dumitru Petrescu, Cicerone Dobrotescu, Anton Dumitrescu, Ernest Weber, Gheorghe Barozzi, Gheorghe Praporgescu, Constantin Sandu, Radu Bodnărescu, Ioan Welter, Aurel Miclescu, Enescu Ramiro, Constantin Celăteanu (la 28 martie 1945).
În vara anului 1946 a fost adoptată Legea nr. 433 (Decretul-Lege nr. 1 850) pentru crearea unui nou cadru disponibil, în baza căreia au fost trecuţi pentru un an în cadrul disponibil şi apoi în rezervă alte mii de ofiţeri români. Chiar dacă legea şi regulamentul său de aplicare nu menţiona deschis epurarea pe criterii politice, aceasta a fost avută în vedere la întocmirea listelor, aşa cum rezultă din numeroase documente de arhivă. În acest sens, în timpul consfătuirii Secţiei militare a C.C. al P.C.R. din 14 august 1946, Dumitru Coliu preciza că decretul de creare a cadrului disponibil ,,trebuie să servească ca o mare armă pentru opera de democratizare a armatei”.
Epurările şi întemniţările au continuat şi în perioada următoare, când au fost invocate acţiuni contra „clasei muncitoare şi mişcării revoluţionare“ (art. 193/1 - nou introdus în Codul penal), care primejduiau şi îngreunau ,,construirea socialismului”, defăimau ,,puterea de stat şi organele sale” (Decretul nr. 6 din 14 ianuarie 1948) sau care puteau pune în pericol noua orânduire (Decretul nr. 257/1952) etc.
Peste 100 de generali ai armatei române au fost arestaţi, judecaţi, condamnaţi la mulţi ani de temniţă şi închişi, fără să cunoască cel puţin acuzaţiile concrete care li se aduceau, în afara lozincii generale de ,,criminal de război” sau „vinovat de dezastrul ţării şi al armatei”. Peste 50 dintre ei au murit în închisori. Printre aceştia s-au aflat: Aldea Aurel, decedat la 17 octombrie 1949, Aiud; Alexiu Paul; Anton Constantin; Antonescu Ion, executat prin împuşcare la 1 iunie 1946, Jilava; Arbore Ioan, decedat la 25 decembrie 1954, Văcăreşti; Avramescu Gheorghe, decedat la 3 martie 1945, Iasbereny – Ungaria; Băldescu Radu, decedat la 2 decembrie 1953, Jilava; Bârzotescu Emanoil; Calotescu Cornel; Carlaonţ Dumitru; Carlaonţ Ion, decedat în 1950, Aiud; Carp Corneliu; Cămăraşu Mihail; Cialâk Gheorghe; Ceauşu Gheorghe; Cihoski Henri, decedat la 18 mai 1950, Sighet; Ciupercă Nicolae, decedat la 25 mai 1950, Văcăreşti; Constantin S. Constantin, decedat la 29 februarie 1948, Văcăreşti; Constantinescu-Claps Constantin; Constantinescu Vladimir; Cornicioiu Grigore, decedat la 16 septembrie 1952, Văcăreşti; Coroamă Dumitru; Dobre Gheorghe, decedat la 26 martie 1959, Râmnicu Sărat; Dragomir Nicolae; Dumitrache Ioan; Eftimiu Constantin, decedat la 19 septembrie 1950, Aiud; Filip Agricola; Fâlfănescu Radu; Georgescu Grigore, decedat la 27 aprilie 1952, Sighet; Georgescu E. Ioan; Gheorghiu Ermil; Gheorghiu Gheorghe; Ghineraru Nicolae; Iacobici Iosif, decedat la 11 martie 1952, Aiud; Ilasievici Constantin, decedat la 6 octombrie 1955, Văcăreşti; Ilcuşu Ioan; Iliescu Mihail; Iliescu Victor; Ionescu Constantin (Ilie); Iordăchescu Constantin, decedat la 18 noiembrie 1950, Jilava; Jienescu Gheorghe; Kiriacescu Mihail, decedat la 8 martie 1960, Piteşti; Korne Radu , decedat la 28 aprilie 1949, Văcăreşti; Koslinski Gheorghe, decedat la 30 aprilie 1950, Aiud; Leoveanu Emanoil, decedat la 26 mai 1959, Făgăraş; Liteanu Gheorghe, decedat la 17 februarie 1959, Făgăraş; Macici Nicolae, decedat la 15 iunie 1950, Aiud; Manoliu Gheorghe; Mardari Socrat, decedat la 9 februarie 1954, Aiud; Marinescu D. Gheorghe; Marinescu Gh. Gheorghe; Măcellariu Horia; Măinescu Vasile, decedat la 22 octombrie 1957, Văcăreşti; Mihail Gheorghe; Mihăescu Ion, decedat la 22 octombrie 1957, Văcăreşti; Mociulschi Leonard; Mosiu Gheorghe; Negrei Gabriel; Nasta Alexandru; Negulescu Ion, decedat la 1 aprilie 1949, Jilava; Nicolau Grigore; Nicolescu Constantin; Nicolici Alexandru, decedat la 20 ianuarie 1953, Poarta Albă; Panaitiu Constantin; Pantazi Constantin, executat prin la 23 ianuarie 1958, Râmnicu Sărat; Pascu Vasile, decedat la 6 august 1960, Gherla; Păiş Nicolae, decedat la 16 septembrie 1952, Sighet; Pălăgeanu Emil, decedat la 23 ianuarie 1953, Colonia Năvodari; Petrovicescu Constantin, decedat la 8 septembrie 1949, Aiud; Poenaru Alexandru; Popescu David; Popescu Dumitru; Potopeanu Gheorghe; Racoviţă Mihail, decedat la 28 iunie 1954, Sighet; Racoviţă Mihai-Cehan, decedat la 14 august 1954, Sighet; Rădulescu I. Constantin; Rosetti R. Radu, decedat la 2 iunie 1949, Văcăreşti; Rozin Gheorghe, decedat la 16 ianuarie 1961, Văcăreşti; Runceanu Aurel; Saidac Alexandru; Samsonovici Nicolae, decedat la 15 octombrie 1950, Sighet; Săvoiu Gheorghe; Seracin Ghedeon; Sichitiu Ion, decedat la 29 aprilie 1952, Aiud; Siminel Victor; Stavrat Olimpiu; Stavrescu Gheorghe, decedat la 10 ianuarie 1951, Aiud; Stănescu Traian; Stoenescu Nicolae, decedat la 2 martie 1959, Culmea; Şova Nicolae; Şteflea Ilie; Teodorescu Gheorghe; Teodorescu Iosif; Teodorescu Paul; Teodorescu Traian; Tobescu Constantin; Topor Ion, decedat la 22 iunie 1950, Aiud; Trestioreanu Constantin; Trincu Atanase; Tudose Dumitru; Vasilescu Petre, decedat la 4 noiembrie 1959, Galaţi; Vasiliu Z. Constantin, decedat la 1 iunie 1946, Jilava; Vasiliu Gheorghe, decedat la 20 septembrie 1954, Sighet; Voicu Mihail, decedat la 17 august 1961, Gherla; Voiculescu Constantin, decedat la 17 septembrie 1955, Gherla; Zorzor Vasile; Zwiedenek Eugen.
Pe aceeaşi temă:
Se încarcă comentariile...
