Cum au ajuns zeci de tone de peşte toxic şi stricat în farfuriile românilor. „Îl spălau cu oţet şi-l vindeau ca proaspăt”
0
Tone de peşte stricat, pescuit în ape poluate din Franţa, Italia şi Spania au ajuns pe mesele românilor. Gruparea infracţională era constituită din români plecaţi „la muncă” în străinătate, ajutaţi de alţi conaţionali care se ocupau de desfacerea „mărfii”.
La Tribunalul Constanţa va începe procesul persoanelor acuzate că au adus peşte contaminat şi periculos pentru consum în România. 20 de bărbaţi sunt acuzaţi de procurorii Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanţa de constituire de grup infracţional, deţinerea, transportul sau comercializarea fără documente legale a peştelui sau produselor din peşte, fals în înscrisuri şi uz de fals.
Conform rechizitoriului de trimitere în judecată, inculpaţii (toţi cetăţeni români) sunt acuzaţi că au pus la cale o reţea infracţională prin care peştele pescuit în ape contaminate în Franţa, Spania şi Italia era transportat ilegal şi cu mijloace improprii în România. Apoi, acesta ajungea în magazine şi la mari retaileri, apoi pe mesele oamenilor.
Timp de un an (2018-2019), gruparea a adus în România zeci de tone de peşte stricat şi toxic, iar la fiecare transport câştigau aproximativ 2.500 de euro. Se lucra doar cu bani cash, nimic nu era fiscalizat sau contabilizat.
„Românii erau cei care organizaseră afacerea şi aduceau otravă în farfuria conaţionalilor lor. Pescarii de acolo nu sunt italieni sau spanioli, ci tot români. Românii transportau, românii pescuiau şi românii comercializau”, spunea Teodor Niţă, procurorul de caz.
Peşte adus din Italia şi Spania
Peşte toxic şi stricat
Gruparea infracţională, formată în special din români originari din judeţele Tulcea, Constanţa şi Vâlcea, era organizată pe paliere: pescarii, transportatorii şi distribuitorii. În multe cazuri, transportatorul şi distribuitorul erau una şi aceeaşi persoană.
Pescuiau ilegal în Italia (fluviul PO), apoi s-au mutat în Spania (fluviul Ebru), iar o parte a grupului s-a relocat în Franţa, pe fluviul Ron. În toate zonele, pescuitul era interzis din cauza poluării apelor, iar consumul de peşte din aceste locuri reprezintă un real pericol pentru sănătatea oamenilor.
De exemplu, în zona Arles au pescuit pe fluviul Ron într-un sector în care pescuitul somnului era interzis din cauza unei poluări mai vechi cu policlorobifenili (PCB).
Peştele era prins mai ales noaptea, prin mijloace ilegale, în special prin folosirea unor plase monofilament şi prin utilizarea unor aparate electrice (pescuiau „la baterie”). Apoi, era depozitat în locuri improprii - garajele unor membri ai grupării. Urma transportul cu dube de 3,5 tone (care trec mai uşor graniţa, fără a fi controlate), care nu îndeplineau nici ele condiţiile frigorifice pentru astfel de marfă.
„De multe ori, marfa era reprezentată de peşte stricat, pe care inculpaţii îl spală cu substanţe de genul oţetului, ulterior valorificându-l ca peşte proaspăt. Dacă nu putea fi cosmetizat olfactiv, atunci se folosea procedeul filetării sau porţionării în rondele a peştelui stricat şi astfel românul, consumatorul final, era înşelat să cumpere şi să mănânce”, se arată în rechizitoriu.
Procurorul Niţă relatează chiar şi un fragment de dialog între doi dintre inculpaţi, dialog surprins în perioada când anchetatorii monitorizau activitatea grupării infracţionale. „ <<Mă, dar cam miroase>>. <<Spală-l cu oţet sau taie-l rondele şi ţine-l la marinat ca să nu miroasă>>”. Aşa ajungea peştele „proaspăt” pe mesele românilor.
Aşa arăta „marfa” adusă din Italia, Spania sau Franţa
Au creat aparenţa legalităţii transporturilor
Pentru a însoţi transportul şi a crea iluzia legalităţii, grupul emitea documente false, utilizând chiar şi o ştampilă falsificată (ştampila „ovală”) care le facilita trecerea frontierelor. „Dădeau aparenţa legalităţii prin emiterea în lanţ, şi la nevoie, de documente false privind capturarea şi transportul”, spun anchetatorii.
Astfel, au folosit ştampila falsificată a unei firme din Portugalia sau datele unui furnizor autorizat pe teritoriul Italiei care, însă, nu avea dreptul de a face comerţ intracomunitar.
De cealaltă parte, în România, unul dintre inculpaţi şi-a făcut o societate comercială cu sediul în Hârşova, SC Italia Fish Logistic SRL, cu care asigura transportul peştelui din străinătate. Concret, el cumpăra peştele de la românii care-l prindeau ilegal în apele poluate, îl transporta (în baza documentelor falsificate) şi distribuia pe piaţa din România. Doar că, spun anchetatorii, această firmă nu deţinea autorizaţie sanitar-veterinară pentru transport intracomunitar.
După ce autorităţile române au început să controleze transporturile lor la graniţa cu Ungaria, membrii grupului au apelat la un alt român care administrează o societate comercială în Ungaria, societate specializată în comerţul cu peşte. Astfel, acesta a preluat peştele adus ilegal din Spania, l-a trecut pe firma sa şi a creat o aparenţă de legalitate pentru ca marfa să ajungă în continuare în România.
Gruparea infracţională este caracterizată în rechizitoriul Parchetului ca fiind una de tip „parlamentar”, nu „dictatorial”. Deciziile se luau „democratic”, neexistând un lider absolut care să coordoneze tot procesul.
Afacerea cu peşte toxic şi stricat a fost demontată de investigatori în luna mai 2019 când, concomitent, s-au efectuat 150 de percheziţii la persoane suspecte din România (în Bucureşti şi judeţele Constanţa, Călăraşi, Dâmboviţa, Argeş, Ilfov, Tulcea, Prahova, Braşov, Brăila, Buzău, Vâlcea, Giurgiu şi Maramureş), Italia, Spania şi Franţa. Acum, procesul va începe la Tribunalul Constanţa cu toţi inculpaţii în stare de libertate.
Vă recomandăm să mai citiţi:
Cum a ajuns România groapa de gunoi a Europei. „Scotocim prin deşeurile altora”
Se încarcă comentariile...
